Concluzia vacantei

nu mai cere ardei jalapeno murati pe burger!!!!

Vacanta catre. Varianta pe tallin

Tallin. Scump oras. Berea e 5e. Dupa ce ca e asa scump nici nu l-au renovat nene. Aceleasi stradute si case ca pe la 1500. Mai sunt si oamenii imbracati in haine d-alea vechi. Pai bine ma, imi ceri atata ban si nu pui si tu un termopan? Sa nu mai zicem ca am intrat sub biserica din centru si am halit scump o ciorba de elan si o bere. Si nici nu mi-au dat tacamuri. N-aveu jegosii nici macar electricitate, totul facanduse la lumina lumanarilor. Inclusiv pozele

De suparare m-am luat la harta cu un calugar inalt.  I-am dat in moaca de l-am spart, mama lui de bagabont

Plm. Mega dubios orasul. Am stat nitel mai acana de centru. Zona comunista, de genul blocurile noastre vechi. Doar ca gazda ne-a deschis bariera de la bloc din alt oras, pentru ca la aia totul e legat prin internet. Cand intri in centru dai de un centru vechi chiar vechi. Care chiar pastreaza o oarecare idee de vechi. Si nu se vinde alcool in retail dupa ora 10. Parca. Iar…am stat putin, am vizitat putin si chiar putine pot sa spun. Merita si asta vreo doo zile de bagat

Drumul spre Hellsinki se face cu feribotu, deci poza de pe feri.

In Finlanda mi-am bagat pula. Eram praf de oboseala. Am dormit putin dupa care m-am mutat intrun bar si m-am intalnit cu un amic finlandez. Am baut si am plecat. Si mi-am uitat hanoracul. Deci, care ajunge la Helsinki in Beavers bar sa imi ia si mie hanoracul. Multumesc.

 

Cam atat despre vacanta, din punct de vedere turistic

Berlin

Ploaia din norvegia ne-a intrat peste tot. In anumite cazuri a si ramas pentru suedia. Mai ales in cazul papucilor care erau toti o masa unitara de apa si ce material erau ei facuti. Daca mie de bocanci mi se rupea si i-am aruncat sub masina pe principiul “in doua ziele se usuca ei daca nu mi ia masina de facut curat” colegii de masina nu aveau papuci asa de aruncat. Asa ca la plecare din stocolm, papucii erau inca uzi. Si…dintr-o data, de undeva din locul unde mintea omului se intalneste cu nemintea omului a venit o idee spectaculoasa: bah, io imi leg papucii in afara masinii. MAsina merge, vantu bate, soarele soreste si papucul mi-l usuca. Si…ca facut a legat papucii. La nici doo minute de la plecare un motociclist ne facea semne ca am uitat ceva in spate. I-am facut semn ca totu e ok. La alte doo minute unu dintr-o duba imi facea poze si ne arata o tigara. Practic, nu trebuia decat sa mai avem nr ceva 420 WED si am fi fost ce trebuie. Ideea a fost superba. In doua ore papucii erau aproape uscati. La o cautare in portbagaj, papucii au fost mutati. Detaliu nesemnificativ. La urmatoarea benzinarie am descoperit ca papucii se topesc daca stau in fata esapamentului. Cine s-ar fi gandit?

Sa ajungi din stocolm in berlin e usor. Cu avionu. Cu masina mai putin. Varianta aleasa a fost un drum de niste ore pana in sudu suediei si de acolo am ferit botu pana la nemtia, de unde se mai baga niste 3 ore de drum. Multi kilometri nene. Multi rau.

Feribotu avu neste bere mai eftina, dar cand am ajuns in peco in nemtia si am vazut ca berea era 1.5e la jumate parca mi-a mai revenit inima la loc. Inima care mi-a revenit si cand am bagat gepeleu cu 0.6euro, care in tarile din nord a lipsit sau a fost scump si putin. Oricum, despre costuri mai incolo.

deja cred ca intelegeti bucuria pe care am avut-o in momentul in care in frigiderul de la cazarea moca pe care o cazam am patit si 3sixpackuri de bere. Rece. Si stiinta ca ne asteapta doua seri in acelasi loc.

Berlinu e un oras destul de misto. Doar ca cam uratel. De data asta insa am avut noroc. Ne-am intalnit cu un om care a decis ca ziua de berlin sa o petrecem vizitand zona de bodegi nu aia de turisti. Si..nene. centru nostru vechi e ca un fel de gluma proasta. De fapt, dupa toata vizita asta pot afirma linistit ca bucurestiul e o gluma. O gluma mai ieftina, vag, daca nu te gandesti ca la the Pub dai 9 lei pe holsten la halba. holsten in plm.

Deci, despre berlin nu va pot spune prea multe. Decat ca berea e buna si ca poti sa stai doua zile sa te uiti la lume. Si ca se fumeaza pe strada, linistit. Si ca nu e o idee buna sa te sui pe un tanc, baut fiind.

Calatorind inspre. Alta zi, tot io

Bai nene..cei trei care imi urmariti posturile din zona nordica a lumii europene cred ca sunteti speriati. Oare ce s-a intamplat cu animaloo, tre sa fie in capul vostru. Oare l-a violat un ren, oare s-a aruncat de pe un fiord, oare ce?

Ei bine, de data trecuta nu prea s-au intamplat prea multe. Seara am mers la Nordkapp. Am lasat masina si am mers pe jos aproximativ 700metri sa nu platim. Si n-am platit. Doar ca am mers pe ploaie si vant si ceata. Doar ca sa facem sus o poza cu o bila. E si asta o reusita.

Dupa au urmat doo zile de drum. 1600km, in aproximativ 21 de ore. Padure. Padure si iar padure. Si reni pe drum. Si tantari cand ne pisam.

Despre uppsala si stocolm v-am mai povestit. Nu s-au schimbat. Au ramas aceleasi orase superbe de vizitat. S-a schimbat ca anu asta am fost la karaoke metal si la mancare thai…bufet suedez, carele adica cat poti baga, doar 25E. Plm. stocolm

Ei bine, la finalul mesei am dat sa platesc cu cardul. Problema ca Coi, chelnerita, a venit pe dreapta, care intre mine si aparatu de platit bani multi cu cardu era si gajica. Asa ca i-am dat cardul gajicii si i-am zis ”fa tu plata”. Problema e ca dupa ce am zis fa…am facut o pauza mentala asa ca tot ce mi-a iesit la final a fost “fa, plateste tu”. Norocul meu e ca la partea cu fa, domnita se uita pe pereti si nu ma asculta.

dar da. stocolmu e frumos. eu sunt elegant ca de obicei.

vizibilitate

uau, am  bila la cap

io band ceva

animal, ce cacat cauti pe blana aia plina de purici?

soferind prin paduri

duetul secolului in karaokeul mondial

Vacanta catre. Ziua chiar de azi

e bine sa sari peste niste zile. La un moment o sa va zic si de tallin sau de hell sink dar acum venim pe plaiurile renice in insorita norvegie. Norvegia este  tara nordica care se invecineaza cu suedia si finlanda si niste mare. Mare in care au gasit la un moment dat nitel petrol, deci toti au bani, deci preturile sunt undeva intre panica si atac de cord. Cel putin pentru romani. Pentru nemti, preturile de aici is: shaize ce mai dicken se petrece? Nu de alta, dar pe o masa compusa din doo ciftele de crab, o salata, ceva limba de cod si doo cafele am decartat usurel 265de lei. Informatie adusa datorita sistemului de alertare de la banca mea.

dar. sa revenim la chestii mai simpatice. Ploo. Nu neaparat ca ploo da ceru nu se mai opreste. Dimineata ne-am dus la nordkapp doar sa zicem muie si sa ne intoarcem. era vreo 150 lei de caciula chit ca nu aveai si stateai la capu gol. Diseara facem un romanism si incercam sa intram moca. Baiul e ca vizibilitatea bate spre 10 metri. Daca ai noroc. Daca nu, vizibilitatea e ca Romania la european. NU bate pe nimeni.

Campingul e ceva senzational. In penis cu satelitul. Undeva la 71 nu stiu semnu de grad 6’ 50’’. Anca, care voi nu o stiti dar sa ii zicem Anca, nu ca o cheama Anca, dar Anca este un nume bun de cod pentru una pe care chiar o cheama anca (amanunte), zice ca daca ar iesi un ragnar dezbracat ar fi cea mai fericita. Pula. pe frigu si ploaia asta ragnar ar fi cu ragnar cel mic.

Zona are un punct de atractie. Ceva piatra. Evident, ne-am dus spre ea. Doamna din dotare si-a folosit experienta celor 6 ani de facultate pentru ca aceeasi idee au avut-o si niste un mos si o moasa. Care el a alunecat si si-a rupt finut piciorul. Daca radeti de sistemul de urgenta sa va zic poveste norvegiana.

Cobor spre piatra pizdii. Tipii de la ambulanta stateau langa nenea cu picioru rupt. “Nu va suparati, sunteti intamplator medic?”. Evident, nu-s. Dar doamna e. Si…s-a apucat sa ii ajute pe baieti, care aveau cunostinte medicale destul de limitate. Si l-au umplut pe neamt cu morfina. Am vrut si io sa imi rup ceva, dar mi-am dat seama ca ma durea maine.

 

revenim. am vizitat o piatra. Dupa care am vizitat marea. Am stat pe o piatra….si la un minut dupa ce am parasit-o, a fost vizitata de mare. Piatra. Mare. Ploaie. Ploaie. Ploaie. Ploaie. Si nor. Si ploaie. Si votca de la polonia. Si ploaie.

inainte de poze: pana la urma am mangaiat si un ren si m-am pisat de pe un fiord. A fost interesant sa ma pis ca trebuia sa am grija de vant

poze…

piatra

eu epic uitanduma la mare

salvatorii salvand

piatra cu marea

poza fara sens

io fb la pula cu satelitu

road to hell

eu hranind cel mai amarat si retard ren din lume

tzepe

toata lumea are momente de inteligenta, comparabila cu inteligenta de zi cu zi alu marutza.

Asa ca, la Barcelona am avut si eu unu. Dupa munte ar fi trebuit sa merem tot la munte, adica Montserat. Dar, pentru ca autobuzu din espot pleca destul de tarziu, am anulat rezervarea si mi-am luat una in Barcelona.

No…ajuns in autogara caut strada cu cazarea. Pe o aplicatie unde nu vedeam numarul, dar cat de mare poate sa fie o strada? chit ca se cheama “grand via de mortii masii”. Plm, doar nu suntem la sat sa fie o strada toata localitatea.

No……gasesc strada, descopar si statia de metrou care sa fie pe la mijloc…si purced. Ajung la strada, ma uit la numar: 1089. No…macar sunt pe partea buna, eu stand la 415.

Si, aici s-a produs clickul. Clickul ala in care un pitic din creier a oprit instalatiile si procesele au inceput sa proceseze in regim de urgenta. Asa ca nu am stat sa calculez cat face 1089-415 si cam cati metri ar implica asta. Nu. Am luat-o la drum catinel, spre 415. Timp de 8km. Intre timp am trecut prin toata panoplia de injuraturi pe care o detin si, culmea, am si reusit sa dezvolt unele noi. A fost chiar trist, donsuara fiind singura care se putea bucura de ele, asta daca nu ar fi facut si ea o mica introspectiune prin toate injuraturile invatate de la rude si prieteni.

Ah. Momentul in care injuraturile au devenit ras isteric, a coincis cu momentul in care am ajuns la 415. Care era la 5 statii de autogara si, ca sa fie amuzamentul maxim de amuzant: fusese pe calea autobuzului dinspre epot inspre bcn…si soferul oprea in oras sa te lase. PLM.

povestea cum m-am ales cu doua basici pe care le-am spart dupa care am mers in nisipul taragonez, avand ca rezultat niste miniinfectii si un mers ciudat macar 3 zile, nu vi le zic ca nu e amuzante.

Pirinei

despre concerte nu prea e de zis nimic. despre barcelona iar, nu cred ca e de zis ceva. Nu de alta dar concertele is ceva ce tin de chestii subiective, iar despre barcelona stie aproape tot omu.

Ultimu concert fu la orele 2dimineata cu terminare la 3. din pacate n-am rezistat tot, asa ca pe la 2juma am plecat spre cazare. unde, dupa cele 3 schimburi am ajuns, undeva spre 4 dimineata. cu tot cu dushu de infrumusetare, in barcelona parcul in care se tinea concertul avea in loc  de iarba praf, probabil fiind invers fata de noi unde orasu e praf si in parc e iarba….

9 dimineata. Intr-un fel sau altu am reusit sa ne trezim si sa si ajungem la autocaru care urma sa ne duca la Espot. Am ajuns in jur de 2 acolo, la 7 dormeam. 14 ore de somn in continu. Nush daca face bine la frumusete, dar sigur fu bun.

Dimineata ne hotaram sa merem putin pe munte. Asa ca ne echipam corespunzator. Pentru putin. io sandale si bermude si tricou si inca un tricou. ajungem in centru satului sa luam un taxi sa nu facem primi km de asfalt perpedes. Ma echipez corespunzator din centru: 4 berici si o bagheta de un senvici. Luam o harta vaga si un taxiu misto si urcam la baza muntelui.

Urcam spre cascada. dupa care urcam spre nush ce. si din ce in ce, intr-o ora ajungem la un refugiu. bine, ei zic refugiu si la ce zicem noi “cabana de munte”.

Beau o bere, trag o pishare si…de la prea mult soare in cap imi vine o idee. Ma duc la tipa de la cabana “tanti…refugiile astea doo, mai are vrunu loc?”. Suna tipa si ne zice “aha..la asta. Faceti cam 3 ore”. ies afara si declar cu mandrie “in seara asta dormim pe munte!” Si bagam material in sus.

Aici as putea baga niste texte d-alea epice cu “privelistea care iti gadila flocu” si alte expresii care sa introduca cititorului senzatia ca se afla in fata a ceva maretz, prin prizma experientei mele. Doar ca da, peisajele erau sa te deie jos de pe cacat, dar noi eram amuzati de talentul nostru de anticipare a actiunilor noastre. ne apropiam de 2500m si noi eram imbracati ca in parc. Ca sa fie senzatia de pantofar mai buna, mi-am dat jos tricoul, care oricum risca sa fie una cu apa. bine, aveam la noi crema de plaja, deci nu m-am ars decat pe unde m-a frecat ghiozdanul, dar zic sa las niste poze sa cante pentru mine.

 

 

(fuck dace)

(2543m)

Frumos frumos, dar dupa doua ore jumate picioare incep sa te injure de mama si sa te futa in cur (partea a doua destul de literal). Deja nu prea mai apuci sa ridici destul picioru, asa ca mai dai cate un picior la o piatra, mai calci prost pe langa. Declar, foarte sincer, ca tre sa imi cumpar sandale de trekking, chiar nu ma asteptam sa se comporte asa misto pe pietre. Doar ca talpa moale imi nenoroceste niste muschi de care aveam nevoie. O intreb pe donsoara “mai poti”. “Da”. Ma uit la ea. Vocea zicea da, dar fata zicea “ma fut in el de munte si imi bag picioarele in ideea ta buna hai sa merem in sus pe munte ca o sa fie frumos”.

Totu pana vezi asta:

si stii ca, desi nu e gata, chinu are o tinta clara. Si merem si ajungem intr-un final la cabana. Unde, suntem priviti cu niste ochi dubiosi. Toti in bocanci, pantaloni de munte, bete de trekking, rucsaci de munte. Noi sandale, adidasi ea, ghiozdan de oras eu, ghiozdanel de pizda ea, cu mainile in cur. Dilema care se vede in ochii lor se mareste cand vede ca din tot nimicul pe care il avem scoatem doua aspirine. Cumva…in creierul lor nu reusesc sa puna diagnosticu “sunt tampiti sau profi”.

Muntele lor nu e ca al nostru si nici preturile. Daca la noi la gramada dai 20 lei, aici dai 17E. 2 oameni, 2Xsomn+cina+mic dejun = 96 de euro. Bine, aici se pun si cei 1.5l de vin

Dimineata la 7 juma e trezirea si..dupa micu dejun facem doua poze si o taiem inapoi. Entuziasmul nu prea era la cele mai inalte cote, dar stiinta faptului ca oricum, optiunile sunt limitate la “ori merem ori ne rupem picioarele si vine elicopteru” ne duce cracii unu in fata aluilalt, spre Espot.

Pe drum tovarasa vede o marmota si in timp ce eu eram suparat ca eu de ce nu, iese si alta. Vorbim incet si ne miscam si mai incet sa apuc sa fac o poza. Pisici, proasta cand ma vede ca o pozez…se suie pe piatra inalta. si sta acolo pana bag aparatu foto la loc, moment in care se hotaraste sa plece, ca oamenii e najpa.

 

La trecatoarea de 2543 ma gandesc sa ma urc pe o piatra. Nu e alta, dar imbracat asa…urc mai sus decat se poate in Romania

De aici…in jos. schimbam doar drumu, peisaju ramane la fel, pietrele raman la fel, totu e o futere de picioare care a durat cam 4 ore. Inca niste poze si cam gata

 

 

Jos..te uiti in sus, ca deja esti jos. Si vezi asa o sageata mare rosie de unde fu cel mai inalt punct al drumului si iti dai seama ca tu n-ai venit de acolo, ca e imposibil. e prea departe.

 

Ajunsi la vila…proprietarii erau speriati. Ne vazusera plecand cu o zi in urma, da seara pula intors. De…nu-s obisnuit sa dau note explicative, dar cred ca nu e cel mai bun lucru pe care l-am facut. Seara niste San Miguel si Estrella ma ajuta sa ragai

O zi cu o vedeta.

Vatra dornei se incepe cu niste case si se continua cu alte case. Pana ajungi in centru.

(P) in timp ce cautam centru si nu stiam care pe unde oare sa fie, copiloata zice “apai sa cautam brdul ca acolo e si centru”. Pentru ca Brdu se pare ca detine moldova, orice centru de sat mai mare de 10 oameni detinant un astfel de establishment si o manastire minim doo".  Evident, nici VD nu face parte din alta tipologie, brdul tronand fix vizavi de primarie. Sancheiat publicitatea.

Foamea mare si dorinta de o bere, ne-au dus, trecand calea ferata din centru (plm, cum are bucurestiu tramvai vatra dornei are tren), la o bodega. Care ne-a asteptat cu 3* si masa aratand asa:

– unora le place sa se joace cu sare, plm, nu stiu io dastea

Aici, cu pofta in gand, am comandat o portie de sarmale moldovenesti. Dialogul a fost cel putin amuzant.  chelnerita: "de frupt?”. io umpic obosit si mai mult derutat “ce face?”. “de post nu avem”. eu in continuare neintelegand “nu vreau de post, vreau cu carne”. Pula mea, dece as manca sarmale de frupt cand io nu stiu animalu ala? daca e toxic?

Paranteza. Bah nene, care pula sfantului purtator de sifilis si gonoree i-a atins pe toti cei care toarna tone de vegeta peste mancare. la lacu rosu am primit o pulpa pe pui, juma pulpa juma prafuri. Ciorbele TOATE vegeta. cartofii vegeta. Plm, in romania se pune, cred, vegeta la vegeta. Inchei paranteza nu inainte sa mentionez ca la restaurantul de 3stele de la trecerea caii ferate spre parc (fix de langa bisericuta) sarmalele de frupt m-au facut sa o chem pe chelnerita sa ii zic ca-s de post. prost eram io, ca daca ma uitam atent vedema ca in cele 10 grame de compozitie din fiecare plecanitura de varza, existau si 4 firicele foarte delicate si catifelate de carne.

Vatra e un oras simpatic de munte. Cazarea la hotelu silva fu 100 de lei. Parcu e ingrijit si am baut o bere la un apresski foarte misto.

 

intrare in bar – priveliste spre partie

 

A treia zi a coincis cu prima zi de vizita ecumenica. care anceput cu veselia de a trece pe la Argestru si Pojorata. Doamna a fost la fel de lamurita ca si voi, despre interesul acordat acestor doo sate obscure de prin Bucovina. Plm, cand ai statii de petrol in grija, cam stii satuce d-astea.

Prima manastire fu Moldovita. Nu prea am ce sa zic despre manastiri. Toate sunt cam la fel numa ca difera. Toate sunt alcatuite din loc unde platesti biletu si loc unde faci poze. Asa ca nu prea o sa bag relatari prea multe despre dansele.

Titlul postului se refera care cum ca la manastire era si Mugur Mihaescu. Cu care, dupa, ne-am intalnit si la Muzeul oolelor, pe drum cu masinilii, la Putna si seara, dupa inviere, el pleca de la manastire cam in acelasi timp cu noi. Plm, la un moment voiam sa il intreb ce facem mai incolo si pe unde mai mergem.

Revin. Moldovita mai detine si o mocanita si un muzeu al oolelor. Unde nu am poze, dar este destul de interesant si este de vazut.

Dupa moldovita vine sucevita, care e la fel numa ca difera. Mie imi place la manastiri. Mai ales la astea de maicute, care au asa un har de iti vine sa le bati cu crucea de lemn peste fatza. Daca vreti sa vedeti ce delicate sunt femeile nefutute, incercati sa intrebati o maicuta ceva. Gen “este toaleta in manastire?”. O asemenea intrebare necrestina te va face sa iti regreti ziua in care te-ai nascut si nu ai inteles ca daca toti vizitatorii stau sa se cace in toaleta manastirii, tre sa stea o maicuta special numa pentru a avea grija de toaleta, intrerupando astfel de la numarat bani.

Care, bani, noi credem ca prostii ca manastirile ii fac din taxa de intrare. Sau din vanzarea de oo si lumanari. Ete pula. Bai, scriau vizitatoarele acatiste de ziceai ca e tiparnita. “cum il cheama pe tata lu unchiu vasile?”

Continuarea maine. az poze

iar cu gura pe play si mana pe torentz

moldovita. oleac de intrare

– moldovita. give me fuel, give me fire

 

Sucevita. Nu zgariati peretii

Sucevita. caracatita ortodoxa culturista

Bitch… Ba nene, au bucovinenii astia niste martoage, numa d-alea de cara singure pietrele de moara

Vacanta cu brum brum

Orice vacanta reusita incepe cu prima zi. Restul sunt niste copii nereusite, pentru ca nu incep cu prima zi. Evident.Ca sa fie si mai frumos, o vacanta reusita incepe cu o cheltuiala neasteptata. In acest mod, te mai abtii de la cheltuieli prea mari.

ca atare, pe 2 mai imi incepeam turismul ecumenic, etnografic si alte tipuri de ic la final, cu o vizita la service si o mica cheltuiala pe baza de cap de bara si freon.

prima zi a fost pe scurt. Bucuresti – Sfanta ana si pe urma Lacul rosu unde am si decis sa ne oprim. Discutia a fost asa d:“facem dreapta, ca cica sunt niste pensiuni”. eu: “ba hai in fata ca am vazut ca e o pensiune cristiana cu ceva locuri”. Barbatul fiind cocosul in orice relatie, am facut ca doamna. Si am facut dreapta pana la cristiana. Plm. Cazare Lacul Rosu: pensiune cristiana, 60lei/seara, camera curata, buda la comun (sau 100 lei cu buda in camera).

SF ANA

drum spre Sf Ana

Te trece nu te trece, copacul trebuie udat

 

Subtil. Muie bozgorii de la mediu

Lacu Rosu

 

– camera

 

Mic dejun. Incercam sa scriu un cd cu ceva metale. 3 incercari 0 reusite.

 

– Vineri dimineata, durere in pl maxima

 

A doua zi a continuat cu cheile bicazului. Pentru cei carora le cam place sa vada pietre estem frumos.

– pietre spectaculos estem. Chinezisme la vanzare estem. II din italie estem. Cablu estem. Romania estem

Urmeaza moldova cu lacu bicaz. Alt lac, alte motive sa fiu mandru ca sunt roman

 

– ce e un lac fara peturi?

– p-acilea e un sat. Groaznic de greu trebuie sa le fie satenilor.

*Ce am observat prin diversele plimbari. Romanii au un handicap cand este vorba de a folosi apa. Peste tot pe unde am fost orasele sunt facute de-alungul apei, in Romania sunt facute doar pe o parte. Pe unde am fo si era o balta, aia era folosita pentru agrement. Noi folosim dambovita sa ne cacam in ea. La bicaz nu era nici macar un iehtulet, ceva unde sa poti da o muie cinstita in mijloc de natura. La fratii nostri ungur, balatonul era plin. Plm.

Intrarea in Moldova aduce cu dansa doua lucruri importante. Drumuri proaste si privelisti misto. Drum pe o singura banda, la radio anunta “aglomeratie spre manastiri”, pe sosea doua trei masini si cate un betiv satean.

Tinta de a doua zi nu include nici o manastire ci doar Vatra Dornei. Cat poti sa stai fara bere?

Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, ieta o vaca

Tinta zilei.

 

Vacanta in care doua zile n-am facut nica decat sa conduc. Plm, zici ca Romania e cel putin cat rusia de mare, nu de alta, dar pafara dupa 2 zile de condus am ajuns in Hamburg.

Maghiara sa fii fost de fier ce brand aveam. Epilogi

mam intors la munca. Ca orce incheere de concediu sanatoasa, s-a petrecut undeva luni dimineata. Care ca sa fie distractiv a trebuit sa merg la clientz, adica cu vreo ora mai devreme. plm.

Despre concediu nu prea pot spune multe. Ca orce sarantoc, care vrea sa isi depaseasca conditia am stat la cort. Ba mai mult, sa nu dau banii pe ratebeurile din orasele straine meam luat si biclele dupa mine. Numa dal dreaq.

 

( a mea era in masina impaturita acolo)

Pe scurt.

Budapesta: cam in doua zile vezi mare parte din ea. Aici evident, conteaza si ritmul mersului, muzee vizitate, beri baute. Capitala frumoasa, cu destul de multe lucruri de facut. Pacat ca vorbesc in limba aia imposibila. Bere proasta. De campat am stat la “Bikers camp”. Din punctul de vedere al conditiilor a fost cel mai ok camping din vizitele mele pana la ora asta. Baia decenta, unisex (doamna a intrat peste o polonezoaica de statea in poloneza goala in zona de chiuvete, cand io ca prostu faceam o cafea), frigider, aragaz, masina de spalat (toate moca). Niste urme de wifi si muuulte prize. 2 oameni + masina + cort: 20E. Cam la 6km de centru.

Praga: Aici iti trebuie multe zile pentru a o vizita. Indiferent daca pe jos sau pe bicla, oricum in centru mergi pe jos. E pur si simplu infiorator de plina. Aproape ii inteleg pe praghezi dece sunt atat de scarbosi. Pe de alta parte eu nu primesc o gramada de bani din toata agitatia aia, ei da.

 

 

De campat, n-am mai avut atat noroc. mai eftin decat la unguri (350coroane), dar cu conditii ceva mai austere. Plus ca tot ce era, parea pe bani. De pe strada Troja (pe numele dansei) 5km sumpic pana la podu al mare si celebru.

din praga am taiat=o, speriati de ploaie, spre Balaton. Dupa un drum in care ploaia nu ne-a lasat nici macar sa respiram am ajuns si la statiunea Balatonfu..pizdamasii unde neam cazat si noi la o camera. 40e scurt si la obiect. Statiunea interesanta, un amestec intre eforie si mangalia. Numa ca:

– liniste

– liniste

– vag seara ceva muzici pe la terase, dar in liniste

– timp de 500m nu puteai sa iti iei bere. aproximati un miliard de buticuri in care puteai sa iti iei vin local, dar pula bere. Si nu se vindea vin la pahar de plastic. Dadea 400 de hufi garantie pe un pahar de vin de  sticla. Care sa te bucuri de vin nu alta.

Iarasi aceeasi limba infioratoare, cu diferenta ca aici nimeni nu putea comunica in limba lu shexpr. Am vorbit germana si maghiara de limba sa fii fost de fier ce brand aveam.

 

Romania. ba nene, io cand e vorba de futut in gura Romania manervez. Am mai calatorit si eo si nu mi se pare chiar ca avem cea mai de cacat tara. Daaar. De fiecare data cand ma intorc via masina in Romania (cu exceptia bulgariei de unde ma bucur) ma ia asa un fenomen ciudat, numit in popularul termen taranesc: greatza. Ba nene. cehia cu muie autostrazile ei, spre ungaria mergi numa cu viteza pe care tio doresti. Slovacia te doare la basca, cei aproximativ 150km ii faci dintr-o miscare. Ungaria ai probleme numa vreo 40km spre Ro.

intri in Romania si merge totu bine. Pana ajungi la arad. Unde te intampina multe masini. Si stai. Dupa 20 de minute, adica peste 15 metri, te intampina, fara paine si sare primul grup de cersetori, format dintro tanti care impinge un nene in carucior. Alti 500 de metri mai incolo, adica vreo ora pe dreapta incep sa apara ca dupa ploaie telefoanele. Daca ar fi intuneric le-ai vedea levitand, asa pe lumina vezi si suedejii de le vand. si asa trec sutele de metri si orele si ajungem la sibiu. Unde, faci stanga spre autostrada. Bucuresti 335. Ajungi langa autostrada Bucuresti 339. Dupa 5 km. Bucuresti 275. Noroc cu doamna ca mi-a explicat acest fenomen. Faptul ca la inceputul centurii ai 339km, iar la iesire 260 (sau cat zatana sunt) inseamna ca tu de fapt ai 339-260 (sau cat zatana sunt) Km autostrada, nu doar 15. PAM PAM.

2 kile mai incolo. Bucuresti: Mizerie. Baruri pline de oameni cunoscuti. Munca.

Motiv 2 kile.

Budapeste:

praga: