Unde scriu lu gigel

aprilie 23, 2019

Cum cred eu că s-a născut comunicarea

Filed under: aberand,Guest post,Teatru radiofonic de blog — animal00 @ 11:30 am

Azi inauguram un nou scriitor anonim care nu are nume aici, dar care guestposteste prima piesa de teatru radiofonic de pe vreun blog si niciodata pe radio. Spor la citit.  

Scurtă piesă de teatru între-un act ratat și două scene inutile
-să nu zici că nu ți-am zis-

Act 1.

Preistorie. Africa. Demult de tot. La început. Primii oameni. Culegători sau vânători.  Ori ori.

Ogor larg de bălării preistorice 13% comestibile.

Primii oameni culegeau de zor.

La un moment dat unu își rupe cârca. Primu caz de acest gen din (pre)istorie.

Numai poate să culege.

A belit-o, practic. Nu culegi, nu vânezi = mori. Ce altceva să faci?

Și cum stătea el așa țeapăn în ogor între ai lui, toți aplecați, și se uita sumbru spre scurtul viitor, s-a scărpinat în cap, c-o mână-n șale și-a zis cu voce tare:

– Să-m bag pula!

Ăla de lângă el ridică capu din ogor și râde:

– Hă! Hă! Ce, mă?
– Ce, ce?
– Ce bagi?
– Pula
– Hă, hă! Ce-i aia?
– Asta (și-i arată)
– Așa am hotărât că-i zicem acuma?
– Nu, mi-a venit pe moment. Ce zici? Cum sună? Pula!
– Hă, hă, nu-i rău! Ia să vedem. Bă!

și mai ridică unu capu din ogor

– Hă?
– Pula
– Hă, Hă! Ce-i aia?
– Asta (și-i arată)
– Așa am hotărât că-i zicem acuma?
– I-a venit pe moment. Lu ăsta (și-l arată)
– Tare, bă, bravo! Sună plastic, așa… rotund. Pula… frumos!
– Ia vezi, ce zice ăla?
– Bă!
– Hă?
– Pula
– Hă, Hă, hă! Ce-i aia?

Și tot așa. Din gură-n gură. A înventat ăsta pula. Pe moment, așa.

L-a omenit tribu, l-a pus la loc de cinste.
– Ia d-aici pulpa asta de mamut, ar trebui să-ți ajungă vreo 3 ani.Stai cu noi în peșteră și ne-o mai zici p-asta cu pula. Hăhăhă…Ne-a plăcut mult!

Și așa s-a născut, cred io, conceptul de comunicare. Când nu ești bun de nimic altceva, vorbești. Ceva ce știe toată lumea, doar că unii o fac să sune mai bine. Pân-aicia, toate bune.

Scena 2.

Același trib. Peșteră. Ora mesei.

Au trecut trecut anii, s-a terminat mamutu, deja tot tribu se striga “bă. pula” și vine omu meu să mai cear-o porție.

Junioru de la proțap, mai nou pe lume, nu-l cunoaște.

Se uită pe lista de culegători activi, pula!

Se uită pe lista de vânători, tot pula.

Femeie sigur nu e.

– Bo$$, îmi pare rău, da matale nu ești pe liste. Sigur ești din tribu ăsta? Că nu te cunosc.
– Io, bă? Păi știi tu cine sunt io?
– Nu
– Inventatoru pulii, bă, băiatule!
– Ce, mă? Hăhăhăhăhă!!!! I-auzi, bă, la ăsta! Cic-a inventat el pula!!!!!! Du-te, bă, în pula MEA d-aici. Hai, valea că e coadă!

Deci nu e suficient s-arunci o pulă și să crezi că te-ai aranjat pe viață. Trebe să te pricepi a la long. Să ții ștacheta sus. Să vii mereu cu ceva fresh.

– Penis
– Ce-I aia?
– Tot asta
– Hmmmm… îi zicem în două feluri acuma? Parcă nu… Alceva mai ai? Da despre altceva, că asta clar rămâne așa.
– Aș mai avea, da e mai lung.
– Cât? Și despre ce?
– Mai complicat de explicat. Stăm la masa, bem ceva, c-o să dureze. Da o să vă placă maxim, vă promit. E mai tare ca pula! Pe ochii mei! Toată lumea atentă? Fiți atenți aici: La-ncep…

Cineva îi întinde un blid de mamut

– Bodaproste!
– Ce-i aia?
– Ajungem imediat ș-acolo. V-am zis c-o să fie grav rău! 1000 de nopți și n-apuc să termin. Totu nou nouț! Fresh! Deci fiți atenți aici: La-nceput a fost cuvântul și cuvântul era la

Reclame

Blog la WordPress.com.