1. La început, Dumnezeu a facut cerurile si pamântul.
2. Pamântul era pustiu si gol; peste fata adâncului de ape era întuneric, si Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor.
3. Dumnezeu a zis: „Sa fie lumina!” Si a fost lumina.
4. Dumnezeu a vazut ca lumina era buna; si Dumnezeu a despartit lumina de întuneric.
5. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel a fost o seara, si apoi a fost o dimineata; aceasta a fost ziua întâi.
6. Dumnezeu a zis: „Sa fie o întindere între ape, si ea sa desparta apele de ape.”
7. Si Dumnezeu a facut întinderea, si ea a despartit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Si asa a fost.
8. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a doua.
9. Dumnezeu a zis: „Sa se strânga la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, si sa se arate uscatul!” Si asa a fost.
10. Dumnezeu a numit uscatul pamânt, iar gramada de ape a numit-o mari. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
11. Apoi Dumnezeu a zis: „Sa dea pamântul verdeata, iarba cu samânta, pomi roditori, care sa faca rod dupa soiul lor si care sa aiba în ei samânta lor pe pamânt.” Si asa a fost.
12. Pamântul a dat verdeata, iarba cu samânta dupa soiul ei, si pomi care fac rod si care îsi au samânta în ei, dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
13. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a treia.
14. Dumnezeu a zis: „Sa fie niste luminatori în întinderea cerului, ca sa desparta ziua de noapte; ei sa fie niste semne care sa arate vremurile, zilele si anii;
15. si sa slujeasca de luminatori în întinderea cerului, ca sa lumineze pamântul.” Si asa a fost.
16. Dumnezeu a facut cei doi mari luminatori, si anume: luminatorul cel mai mare ca sa stapâneasca ziua, si luminatorul cel mai mic ca sa stapâneasca noaptea; a facut si stelele.
17. Dumnezeu i-a asezat în întinderea cerului, ca sa lumineze pamântul,
18. sa stapâneasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de întuneric. Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun.
19. Astfel, a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a patra.
20. Dumnezeu a zis: „Sa misune apele de vietuitoare, si sa zboare pasari deasupra pamântului pe întinderea cerului.”
21. Dumnezeu a facut pestii cei mari si toate vietuitoarele care se misca si de care misuna apele, dupa soiurile lor; a facut si orice pasare înaripata dupa soiul ei. Dumnezeu a vazut ca erau bune.
22. Dumnezeu le-a binecuvântat, si a zis: „Cresteti, înmultiti-va, si umpleti apele marilor; sa se înmulteasca si pasarile pe pamânt.”
23. Astfel a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a cincea.
24. Dumnezeu a zis: „Sa dea pamântul vietuitoare dupa soiul lor, vite târâtoare si fiare pamântesti, dupa soiul lor.” Si asa a fost.
25. Dumnezeu a facut fiarele pamântului dupa soiul lor, vitele dupa soiul lor si toate târâtoarele pamântului dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca erau bune.
26. Apoi Dumnezeu a zis: „Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra; el sa stapâneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamântul si peste toate târâtoarele care se misca pe pamânt.”
27. Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.
28. Dumnezeu i-a binecuvântat si Dumnezeu le-a zis: „Cresteti, înmultiti-va, umpleti pamântul, si supuneti-l; si stapâniti peste pestii marii, peste pasarile cerului, si peste orice vietuitoare care se misca pe pamânt.”
29. Si Dumnezeu a zis: „Iata ca v-am dat orice iarba care face samânta si care este pe fata întregului pamânt, si orice pom, care are în el rod cu samânta: aceasta sa fie hrana voastra.”
30. Iar tuturor fiarelor pamântului, tuturor pasarilor cerului, si tuturor vietatilor care se misca pe pamânt, care au în ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde.” Si asa a fost.
31. Dumnezeu S-a uitat la tot ce facuse, si iata ca erau foarte bune. Astfel a fost o seara, si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a sasea.
Gigele, azi povestea este despre punctul 25′ (adica 25 prim). Care punctul dooshcinci prim nu a fost inteles exact, la momentul scrierii genezei. Fics in acelasi mod in care Moise a intrebat „Doamne, cum adica <<Thou shall not porn on the internet>>?” asa este si momentul in care Dumnezeu isi da seama ca pentru ca toata creatia lui sa fie perfecta avea nevoie de ceva. Numai ca, si-a dat seama ca acea perfectiune era plictisitoare. Si din aceasta cauza l-a creat pe Adam. Pentru a duce la bun sfarsit punctul 25′. Care se va vedea ca este important.
Casa nu mentin prea mult starea de „ce face animaloo az, sambolnavit?” tre sa mentionez ca punctul 25′ este inoxul. Da gigele, scopul vietii pe pamant este inoxul. Intre punctul 25 si 26 (acea zi) de fapt se intind mai multe unitati de timp, pe care noi le denumim generic „milenii”. In acest timp, inoxul nu voia sa apara de la sine, desi exista si fier, existau si animale, care mai de care mai inteligente. Asa ca Dumnezeu a creat omul. Aceasta fiinta, care are si femei care ne place noo barbatilor, care are dejte opuse si poa sa apuce lopata sa sape dupa crom si otel, a aparut pentru acest lucru.
Evident, evolutia de la punctul 31 numit T0 pana la punctul T1 care se chiama cand s-a inventat inoxul, este complexa, lunga si destul de clara. Intai oamenii au invatat sa foloseasca pietrele. Pietrele au fost folosite sa faca foc. Porma cu focul au fost in stare sa topeasca bronz. Dupa care diverse tipuri de fiare. Dupa care, totul s-a miscat intro miscare braunian-cohelica fics inspre inox. Dece zic cohelica? penca cum zicea si el, in gena omului era sa descopere inoxul, asa ca universul s-a miscat in asa fel incat acest lucru sa se intample.
Acum, Gigele, or sa existe oameni care sa imi zica despre absurditatea acestui lucru. Despre faptul ca, cum adica Inoxul sa fie pentru om. Acum nu stiu dece se intampla asta. Dar clar este ca asa este. Nu are corpul nevoie de fier? Cica il lom din spanac (vezi papai) si alte mancaruri. Dar intreb io, fieru, nu il iei cel mai bine din fier? Si, din ce sunt cele mai multe instrumente de aruncat mancarea in gura? INOX.
da, o sa zici: exista si de aluminiu. Tu stii ce najpa senzatie este aluminiu ala in gura. Este uarescum elctric. Iar oamenii cu plombe o stiu mai bine ca mine.
Exista de argint: dar io nu prea leam vazut. Sunt mai mult de pus in vitrina lu bunica sa zici :”iete vesela frumoasa”
exista vesela de plastic: pe care o arunci imediat dupa folosire. DAAA, exact ceea ce nea recomandat medicul.
Exista lemn. Linguri mari, gruase, de manci o gura de supa si arati ca solistu de la Aerosmith intre timp. Sau betele chinezesti cu care te poftesc sa manci tu supa. Sa nu mai vorbim ca exista betisoare din inox.
Deci, tuate acestea duc la concluzia ca omul are nevoie de inox. Nici macar nu pomenesc multitudinea de complexe industrii in care inoxul este folosit cu succes. De fapt tot inoxul este pentru ca natura are nevoie de el si Dumnezeu n-a vrut sa=l creeze din prima!
Acum, ca am stabilit niste lucruri despre inox, sa vorbim umpic despre inoxul din alimentatia omului. Adica despre inoxul folosit la linguri,lingurite, furculite si alte obiecte de aruncat mancarea din locul in care e in gura. In momentul introducerii ustensilor de inox in gura, o parte din atomii de fier continuti de ea, intra in contact cu atomii de saliva in gura si ajung in corp unde cresc cantitatea de fier. Uneori, daca nu ai nimic in ustensila si duar rontai la ea, o sa observi o stare de bine, un calm care nu til poti explica in sensul ca te stiai stresat.Totul este din cauza ca, corpul tau in sfarsit intra in contact cu menirea lui.
Inoxul este umpic ca vinul. In sensul ca isi creste valoarea nutritiva si gustul odata cu vremea. O sa zici „dar stai, inoxul nu are gust”. Asta este duar din cauza ca oamenii au uitat sa il recunoasca. din aceasta cauza, in micile exemple pe care o sa ti le dau o sa iti explic si ce se intampla la nivelul aparatului bucal-gustativ. Acum, exact ca vinul, nu conteza numai vechimea. Conteaza si anul. Exista ani in care inoxul nu este de calitate. O combinatie de factori, care merg de la temperatura medie anuala la umiditatea pe centrimetru cub, fac ca acel inox sa fie mai acid sau mai putin dulce. In plus, exista anumite combinatii, cu minereuri aduse din anumite zone, care nu sunt totusi fics ca clelelalte. Se poate face o analogie intre vin si inox, exceptand ca inoxul se consuma sec si nu avem inox alb si inox rosu ci avem 3 tipuri: feritic, martensitic si austenic. in schimb avem mai multe tipuri de inox, care nu au nume frumoase gen „Cabernet”, „Wrestiling”, „Feteasca” ci nume mai industriale tip X6CrNiNb18-10, X5CrNiMo17-13, X3CrNiMo17-13-3.
Acum sa vorbim umpic despre anii si gustul inoxului din Romania. Evident un inox din 1995 din Ro nu se va compara cu unul similar din USA. Aici nu ne referim decat la inoxul Austenic, prezent cel mai des in cadrul furculitelor si linguritelor.
Nu are rost sa discut inoxurile de pana in 2 ani. Au o aciditate mare, nu sunt fuarte bune si nu aj putea sa le mentionez ca avand vro aroma distincta. inoxul nu ajunge la o maturitate deplina, deci nici aroma nu este prezenta intro forma prea deosebita.
In schimb, trebuie sa aduc in discutie inoxul din 2005. Un inox de o puritate a gustului, cum nu s-a mai gasit in romania de la 1982. O aroma nichelata, cu un fin buchet de crom, totul cu un puternic sentiment catifelat. o culoare argintie pura descrie imaginea vizuala a acestui inox.De folosit langa o friptura de porc si o minunata garnitura de cartofi in otet balsamic
Anii 2003 si 2004 sunt ani relativ modesti, dar nu rai. Sunt niste ani in care, datorita otelului adus din china, tonul catifelat este estompat si culuarea devine umpic galbuie. Nu este un inox nobil, dar, cu toate acestea, nu este un inox rau.Merg la orez si preparate de peste.
Anul 2002 este groaznic. Ploile din Brazilia, de unde provine majoritatea minereului, au dat acestuia o aciditate crescanda. Tonul catifelat este inlocuit cu o impresie aspra, numita si limba de pisica mica. Culoarea tinde catre un negru gri. Daca este musai, trebuie consumat langa o budinca de ciocolata si un pahar mare de votca
Restul anilor au si ei diverse calitati sau nu, dar, avand in vedere timpul de maturizare mare, ajung la niste calitati mai bune decat cele din viitoar. Pentru adevaratii cunoscatori, inoxurile din pre 85 sunt inoxuri de colectie cu arome profund prezente in exteriorul obiectului. Calitatile lor sunt cautate de degustatorii de inox de pe intreaga planeta.
Te intrebi, probabil, daca deja inoxul s-a inventat, dece viata nu s-a terminat. Exista o teorie conforma careie, in momentul creari inoxului perfect, omenirea, asa cum o stim, va pierii. Motivele nu le stiu, dar speranta mea este ca aceasta teorie sa nu se confirme si, cu tuate acestea, sa ajung sa gust inoxul perfect.
Pa gigiele
Unde scriu lu gigel 