Wacken

Undeva luni plec. Rock. Bere. Bere. Rock. Rock. Bere. Bere. Bere. Bere.

 

Sar putea sa beau si o bere.

 

Deci concediu placut sa am

Greu la deal cu burta mare

Vineri continuam cu problemele cu bicla. Ajung la munca nu inainte de a sparge doua spite de la ruata fatza. Nui bai. Un fleac. Mor ciuruit.

M-am dus, leam reparat, mam intors la munca. Nu inainte de a sparge si o roata. Fics aia fata. Nui bai, am la munca o camera de rezerva. Problema. n-am pompa. rezolvare: un centru de reparat bicle no name de langa. Bai: un zgomot ciudat la pedalare. Rezolvare: prinsesem aiurea valva da la camera.

Cu tuate astea, vineri sara am iesit la o bere cu biciclistii. Si am aflat de traseu: Bucuresti – Cheia. “Gata, ma bag si io. Cand plecam?” “la 7 la arcu de triumf”. “Sam fut una, asa tarziu? nu putem pleca pe la un 10?”

Sambata. 5:15 suna ceasu. Adorm. Ma trezesc la 5:49. Ma spal. Injur. Mambrac. Numa licra. Iau gheozdanu cu ceaveam in el de cu o sara in urma. Ung lantu. Plec. La 6 jumate fac prima intalnire cu un prim grup de bicle. La 7 ajungem la arc. La 7:15 dam drumul. 9 cursiere si un fel de ciclocros.

pana la ploiesti niica deosebit. Dupa vro 40 de km ma cam dureau picioarele, ultimii 10 i=am facut singur pentru ca 7 au arso cu 41, unu a mers 500 de metri cu ei si a ramas singur si ala de era cu mine nu a tinut nici macar o secunda trena. In fond dece sa se chinuie cand avea in fata lui unu de ii loa tot vantu?

Ploiesti: 1 ora 52. Vietza media 31.

lom inca 3. Pierdem 3. Plecare Ploiesti. Timp de vro 15 km ma tin de grup. La un moment picioarele imi zic casi baga pl si o las mai moale. Deja ideea de a fi plecat cu ceilalti 3 mi se parea mai misto. Valenii de munte. Pauza. Inca un litru de apa cumparat. Baut si al 3lea energizant. Si o cola. Temperatura: 30 de grade la umbra. La soare 33. Era numa 10 la.

Plecam iar in grup. Nu pentru mult, ca raman iar in spate. Tot ce aveam nevoie era de dealuri. Care vine si moartea. Sub numele de satu Homoreni. Sau ceva.

Primele serpentine, pe la un 10%. Viteza de cruaziera: 6km/h. Maneciu sau cum plm so chema. Alt set de serpentine. Nici macar puterea de ai fute in gura pa aia de ma claxonau nu aveam. Intalnesc si grupul vesel, undeva in mijlocul unei catarari care nu se mai termina. Erau 4. Ailaltz 3, copchii atomici, erau de mult plecati.

Pauza de 10 minute, cu multe injuraturi la adresa rampei care venea. Plecam. Ajungem la un izvor. Dupa izvor, panta. 55 la ora. Zambetul zambea iar. Duar vro 2 km. Dupa, o succesiune de valuri, dar mai bazata pe partea de in sus. Raman singur. Mi se face foame. Sticksuri si grisine. Carbohidrati si sodiu. Incet incet ajung si la cheia. NU inainte de a ma alerga cu un cal. Cat se poate de cal. El avea chef sa mearga pa drum. Si masinile il lasau rece. Un gras in pantaloni licra negrii si tricou licra alb nu. Il sperie. Si pe el.

Cheia. 3km….Cheia 2km. La cheia 1 km ma intalnesc cu baietii. “Noi merem sa mancam”. Din pacate ideea lor despre continuarea traseului nu era identica cu a mea. “IO cred ca ma duc cu dom profesor la brasov”. Brasov: 41 de km. 12 de catarare. Restul panta.

15 minute pauza in cheia. O apa. si o bere. 2 cursieristi: “Stii ca berea aia o satz cada fics in picioare si no sa mai poti pedala?”.

“Poi. Avem mai multe discutii. una ar fi ca de pedalat orcum nu mai pot. Macar acu no sami mai pese. Plus ca io, dupa o bere, nam contraefecte. Alea vin macar de la a 3a.” Au ras. Leam explicat ca nici ei dupa o catarare nu simt probleme. Nu m-au crezut.

Brasov 41km. Nivel 600 si ceva de metri dasupra marii. Tinta principala nu este Brasovul. Ci pasul Bratocea. 1300 metri altitudine. Dam pedala. Primii 7 km merg cat de cat. Viteza de 14-15 km. Constanta. Afis: Curbe periculoase. Inclinatie medie 10%. Incepem. 10km/h. Pedala. Un set de serpentine, stanga dreapta. Inca un set. Inca un set “Gata e ultimul set” “NU cred. Kilometrajul meu zice alceva’”. Inca doua seturi. Bag pl si ma dau jos de pe bicla. 1 minut. Ma sui. Dupa inca un set ne hotaram sa facem o pauza. Eram pe la 1060 de metri. 10 minute pauza. Mers pe jos 100 de metrii sa mai punem si alti muschi in picioare. Iar in sa. Iar seturi de serpentine. deja nu mai conta. Dintr-o data…Limita intre judetele Prahova si Brasov. Pauza un minut do poza. Iar in sa. De data asta discutia era altfel.

Carcel la triceps de la frana. Imi amintesc cum sa stau sa franez mai eficient. la 58 la ora in zona limitata la 40 tre sa franezi eficient. Brasovu s-a departat la 4 km in doar 1 km. Adica daca in prahova scria: Brasov 31, in brasov am luato de la 35. Nu conta. Era in jos. Mult in jos. Viteze mari. Apa pa. oprit la o pensiune sa iau apa. Dupa 100 de metri. Rampa. 7.5%. nu-mi venea sa cred. Scurta. Nici un km. Panta tampita. Dreapta. meam dat seama tarziu de ea si nu am putut ajunge decat la 65. Dom profesor ajunsese la 74. Frana ca era sal ia un idiot de intrase in depasire. Frana si eu ca era o caruta. sacele. Atentie tigani. Atentie o pl, ca nafara de o groapa nu s-a intamplat niica spectaculos. Intrare brasov. 50 la ora. Porma doar 40. Picioru incepe sa ma doara. Gara din Brasov “Atentie. Acceleratu xxx spre bucuresti soseste in statie”

“un bilet la buc”

“are intarziere 70 minute”

“poi…nu intra amu in gara?”

“bada. asta e ala de acu o ora. vreti la el?”

“da”

“cu bicla?”

“da”

“31 de lei si 50 de bani. vagonu 3. in fata”

tren. strapontina la zona de bicle. Pusa in asa fel incat sa fac genoflexiuni cand trec oamenii. Desfac o bere. Ma asez in asa fel incat sa nu ma ridic. Sa se chinuie sa treaca pa langa mine. Cum zicea statusu meu de YM:”I’m loling at ur troubles”. defac o bere. Adorm cu ea in mana. O pun gen colier. Sa numi cada, dar cand vreau sa beau din ea.

Ploiesti. Ma intalnesc cu o parte din restul.

Bucuresti. Casa. Dus. Calc camasa. Pun camasa. Pun kilt. Pun sosete. Pun pantofi. Rad de bronzul cu manusi. Taxi.

Nunta. Uischi. ies sa dau un telefon. Primul chelner care ma vede era sa scape 6 platoaie. Ras de muzica populara. Mancat. O bere. Uischi iar. Un pacar de vin. “miau gresit dedicatia”. “Imi aduci si mie un uischi?” “e deja aici”. Uischi. “Domnu un uischi?”. 5 dimineata.  Discutii: “masinile sport arata ca un cap de pl”. Taxi.Casa. Somn.

Duminica ridicat din pat de 5 ori.

Date:

total 185 cu 15 in oras

medie orara pe cei 170: 22.9kmh

dif nivel: 1000metrii aprox

viteza max: 65km/h

Un uichend banal.

Evolutionismul

Evolutionismul e stiinta, ca si matematica. 
 

A fost odata ca niciodata nimic. Porma a facut bum si a aparut ceva. Din acel ceva s-au materializat diverse forme si au aparut toate cele care fac acu universul.
bun.
undeva, intro galaxie obscura exista o insiruire de pietre obscure in jurul unei stele obscure. Pe toate pietrele e praf. si diverse substante anorganice.
Pe una dintre pietre, asezata intamplator la o distanta perfecta de soare nu se intampla niica ciudat.

daaaar. Dupa cateva miliarde de ani, niste carboane (Ca tot suntem pe forum de ciclism) o pun d-un gang bang cu niste hidrogence. Din acest gangbang universal rezulta niste CH4. Care este cea mai de jos componenta organica. si nu numa. Diverse orgii dastea includ si elemente ca oxigenul, azotul si ce mai era pacolo. DAR toate pleaca de la sexarii originali si dea dreptul doritori C si H.

In plus, ca sa fie treaba treaba, hidrogenul, acest curv planetar, o pune d-un adulter cu oxigenul. Din pacate din adulter nu iese tot o organica. Ci o materie anorganice super necesara intretinerii vietii.

toate componentele astea organice se transforma in niste chestii micute care manca alte chestii micute. Le numim cuacervate. Sau, tot din alea, tot cate una sa fac plante. Logic nu?

astea stau in apa si incep sa faca si ele orgii. adica plantele alea mici mici. in urma orgiilor rezulta chestii mari. Care culmea, dau in alge. Care algele incep sa faca oxigen. Care din cauza oxigenului cuacervatele, bacteriile si restul da barzauni da dasupra incep si ele sa se uneasca devenind tofelu de animale gen dinozaurii.

porma dinozaurii mor, reptilele fac pene, anumite bacterii sio trag si devin maimute care porma devin oameni pentru ca au coborat din copac si cand au cazut s-au lovit la sirul de adene si l-au modificat.

 

Clar frate. Evolutionismul are logica.

 

ps: nus adept nici al creationismului, dar parca, undeva, acolosha, exista niste zale lipsa in lantul glumei bune numite evolutionism.

Christianity: The belief that a cosmic Jewish Zombie who was his own father can make you live forever if you symbolically eat his flesh and telepathically tell him you accept him as your master, so he can remove an evil force from your soul that is present in humanity because a rib-woman was convinced by a talking snake to eat from a magical tree.

Casca

In urma unor discutii, relative la casca da pa capu lu prostu cand folosesc bicla, ma gandeam la un scenariu care sa zicem de genu felului: sa stii cand cazi. Penca nui asa: casca e utila doar cand cazi, in rest fiind dejaba.

Dimineata. trezirerea. Injurat de diverse rude. Buda. Cafea in bucatarie, dar imi amintesc ca iar nu mi-am luat cafea. De vro 3 ani de cand am renuntat la a bea in casa. Cafea. Imbracat. Asta evident, dupa ce aplic versiunea holtei de verificare a tricoului, daca nu e pe sarma: se miroasa. Il dau jos ca vreau sa ma dau cu bicla. Imi iau tricoul de bicla. Pun tricoul de purtat in geanta. Verific antifurt si aflu ca e tot unde era asara.
Ma incalt. scot bicla afara din apartament. Imi dai una peste frunte ca stiam ca am uitat ceva si aveam un presentiment.
Ma intorc in apartament. Ma uit la calendar „rahat. Azi cad”. Imi iau si casca.
Plec cu bicla. Cad. Ma lovesc la casca. „Al dreaq element de marketing, tre sa-mi iau una noua. Si iaca, nici macar nu a crapat toata”.
Ajung la munca. Ma dau pe forum. Ma plang ca am cazut ca prostu, dar e vina mea ca am aplicat metoda calendarului. Noroc ca aveam protectie.
Pun pe bazar: „cumpar casca virgina sa se preteze pe cap prost.

deci cam da. De fapt rolul acestui post este casa mentionez ca in principiu familia mea mai creste cu un membru. Adica familia de bicle. Si membru se chiama Bianchi Volpe: http://cgi.ebay.com/ws/eBayISAPI.dll?ViewItem&ssPageName=STRK:MEWNX:IT&item=220446775062

deci da

Animalu repara tot…

2 bicle. Una de dirt si alta da fuga. Plus un cadru. Plus un schimbator nou de spate. Plus niste pedale noi. Plus un set de roti. Plus niste frane pa disc. Plus tofelu de maruntisuri.

Asta ii un inventar sumar alu ce am pacasa in materie de hardware de biciclit. din pacate, nici una dintre cele doo bicle nu is in stare de functionare. Dirtu e foarte greu si nu prea mai am chef de el. Plus ca imi tre niste cauciuce de 2.1 sil fac un fel de strutocamila dar mai usoara. si mai potrivita pentru rarele drumuri pe munte pe care le fac. Momentan, rotile originale, una e ok furata, deci nu mai ie originala, ailalta are butucu futexat.

Cursiera. Poi bine, cadrul rupt. Dar am cadru nou. Asa ca mam gandit sa fac un lucru bun si sa mio fac. de fapt sa mio faca servisu, ca daia e servis. Mam dus la ei, ei pl. Care naveau loc. Ca sa reviu. O sa mantorc barbaaaat, leam raspuns.

Asa ca mam hotarat sa fac io tot ce puteam face, acasa, da unu singur. Macar sa ma antrenez la reparat bicle.

Si…mam uitat la ele. Primul lucru: am scos saua. Si am spalat tija. Obosit, mam resemnat si am baut un uischi.

Martz sara am ajuns acasa. “Bobule, o bere?” “NU. Io animalu repara tot, repar bicla”.

Am desfacut furca de pe cadru bushit. Am pus toate cele la locurile care le era ele. Am luat cadru nou, am pus pa rand toate cele, am pus furca. Am scoso ca nu mia placut ceva. Am puso la loc.

Am invartit de ea. Scartaia.

Am scoso, iam curatat alea, am dat cu ulei. Am bagato la loc. Am pus ghidonu. Miam dat seama ca uitasem un colier de la tija. Am scos ghidonu. Am pus colieru. Am pus la loc ghidonu. Tot scartaia “no fi rodat”.

Ma dau in spate, imi admir munca. Multumit. Cadrul negru. Furca neagra. O minunatie. Ia sa pun amu si pedalelel alea fremoase.

iau pedalele. Ma uit la cadru. “Bah futui. aici trebuia sa fie o gaura.”. Nu iera. Sigur cadru nu era barbat?"

ma uit mai bine.Dupa nenumarate bagari si scuateri de furca, ghidon, coliere, plm, furca era pusa invers.

Injur. Imi bag si pula. Si ma loveste peste pleznirea capului o refelatie. Am un fel de epifanea daia. Un fel de evrika mi s-a scualat. bah. cum sa lucrez fara alcool la bord. asa ca ma duc, desfac o bere. desfac iar furca. O pun la loc. Tot scartaie. Bag pula.  Pun pedalele. Fac si frana fatza. Desfac frana spate, o spal si o pun la uscat. Inchei capitolu marti.

Miercuri: “Am futut la bani. Lant, ulei, vasilina – nu te teme e tot pentru bicla”…

Joi. “Animaleee, vii la bere?”. “Nu bah. toma ceam futexat 2.6 mil pe chestii da reparat bicla. Animalu repara tot rezolva cazul cursiera.”

Ajung acasa. Epifanat de evrika de data trecuta, primul lucru pe carel fac: dasfac o bere. Evident, iar desfac furca. de data asta sa curat si sa ung cu vasilina de mercuri sa nu mai scartaie. Termin, pun la loc. Pun mana pe cadrul vechi. Ma uit unde fusese furca. Surpriza. UN rulment. Bag epifaniile in toate evricile din lume. Iau rulmentu. Dau sal curat. Cade o bila. Injur. De masa. Pun bila la loc. Curat cu atentie. Pun vasilina la loc. Desfac furca. Pun toate alea la loc. Deja stiu si cum o chiama pe numele ei de fata. Si ii stiu secretele.

Pun si frana spate.

desfac schimbatorul fata de la cadrul vechi. Spal. Curat. Dau sal pun. “Uare unde o veni?”. Il pun la loc pe cadru vechi sa vad cu dreaq venea.

Deschid lantul vechi. Ma apuc sal curat sal pun aici, pana la servis. Ma uit la el, jumate stramb de la lovitura. Injur. Il arunc la dale biclei.

Strang bratele pedalelor. Incerc sa pun si pedalele. Pentru asta tre sa le dau jos da pa alalat. Iau cheia. Pun cheia pe pedala. Desfac….pula ca pedala nu cade. “FRACMIUUUUUUUUUUUUUUUUUU. Fate incua”. “Tine aici. trage aici. Apasa tu. Apas io”. Dupa 20 de minute concluzionam “Sambagpl”.

hai sa pun cablurile. Cablu frana fatza: pus. Cablu frana spate. Pl. Tot ce e nafara de fata nu mere. Cadru e cu 1cm mai lung. Evident, toate cablurile sunt acum cu un cm mai mici. “Servis”.

Termin si a doua bere. Ma uit la bicla. o pun pa roti. Arata fremos. Poate cu niste pedale negre si fara cauciucu ala fata galben ar fi alceva, dar…amu sa nu maniez stapanirea. de dimineatza am duso la servis. Az sau maine am cursa! pazea

 

Deci da. Animalu repara tot a mai rezolvat un caz.

beriiiii ma men

da la domnu botezatus aflu o istorie a muzicii. numa ca el vorbeste de Neanderthalieni. Iaca istoria lu muzica la homosapiensi

(vechi da pa iahu)

In mod normal si lojic prima uara cand omul a cantat a fost pe vremea comunei primitive. Ughibughi primitiv a cantat pentru prima uara un cantec de dor si multa jale. Cantecul a aparut in timp ce urmarea pasarele cum zburau printre copaci si cum cantau ele, moement in care sia dat cu peatra peste degete si a inceput sa cante „Auuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu”. De fapt mai mult urla, daia se chiama stilu de cantat urlatori mai nou manele.
Fratii lu ughibughi au fo tare incantati de aceasta melodie asa ca dealugu vietzii, ughibughi a fost practic primu instrument muzical, fiind testat cu piatra pe fluieru piciorului, bata dupa ciafa.
primul hit din lume a fo „AUUU, IOOOO, IIIII”, care in traducere ar fi ceva de genu „Bag pl, nu mai datz ca nu e amuzant”.

Sal lasam pe ughibughi in vremea lu comuna primitiva si sa ajungem la romani. La romani, deja muzica facea parte din viata lor. Pe langa multe chefuri si alte potoluri, muzica devine si instrument preludic, adica folosita inainte si in timp ce futzi. sincer sa fiu, creca aj vrea sa fiu un ughibughi bogat in roma. nu mancai euri si daca stiai cu cine sa te aliezi nu faceai nici supradoza de fier in juru gatului. Muzica era cantata live, plaibecul fiind folosit numa in scop de impresionat domnitele si se desfasura de genu, cantaretii costumatz in gard viu…si tu dand din cavitatea bucala.
Ughibughi foloseste muzica, in acelasi mod, numa ca sunand alfel, pana tarziu.

Momentul de cotitura, a venit odata cu posibilitatea inregistrarii. amu nu mai tre sal aduci pe sinatra in persuana sa te vaza cand esti in momente de intromersiune. bagi discu, caseta sau alte mijluace de dezvoltat sonor si teai scos.
Cantaretii in perioada asta devin persuane publice si is printre ughibughistii cei mai preferati de gajici. asa ca ughibughi al nostru, care abia indeplineste conditiile, se foloseste de imaginea si zgomotul lor.
ei bine gigele asta este povestea pana la sfarsitu secolului trecut.
la un moment dat neste neni au facut o cheste, care porma a tot evoluat si a devenit INTERNET. porma pe internet a aparut o cheste numita file sharing. De ce itz zic io tuate astea?
penca odata cu filesharingu, muzica a trebuit sa se schimbe. no more muie de albume, pe care sa le cumperi ca ii chema paia UGHIBUGHI JMECHERII. no more stat si cautat un album timp de jumatate de an, penca nu il gaseai la magazine…asta traducanduse in perderi de un miliard de para la casele de discuri.
chestia asta a avut efecte adverse asupra cantaretilor, care nu mai au viata de superlux de pana acum si sunt condamnati sa traiasca o viata de lux de acum incolo. Doo lacrimi de compatimire gigele, da ai grija sa nu fie dasupra lu tastatura ca cam belisi bitzii.

Asa…sa revenim la ughibughi, femeea lu ughibughi si muzica.
Prima uara cand ughibughi a intalnit fata sau dus la un bar, au baut o bere si au ascultat o muzica in surdina. Porma ughi a duso la o bodega cu dantuiala unde au baut o bere si au dansat pe muzica. Porma el a duso acasa si ajutat de mistar beri, a intrat in intromersiune cum ziceam mai sus.
Desfasurarea de mai sus nu este obligatorie, dar se mai intampla. ce se mai intampla este ca lui sai placa un stil de muzica pe care ea il detesta si invers.
Concertul trupei lui favorite. ughibughi are doo optiuni, dintre care una are doo optiuni.
optiunea 1. o cina romantica
optiunea 2. 2.1. se duce singur la concert / 2.2 se duce singur la concert si duarme pe canapea.

Concertul trupei favorite alu tipa. Ughi bughi incearca sa evite mersul la concert intru cat baiatu ala de canta nu canta decat despre cum a fo el parasit de gajica, cum o iubeste el, cum sia dat el seama ca numai egoismul lui este de vina, cum ca el ii iubeste ochii ca cand ar fi ochii lui si ca ochii ei pot fi comparati numa cu stelele de pe cer si alte blablauri dastea. Fetele inca nu sau prins ca ala de canta tuate muile astea, de fapt fute in spatele scenei cat poate si ca ochii care se compara cu ailu stelele de pe cer, is ochii lu benjamin.

Dupa tuata aceasta argumentare feroce, ughi aude „da. bine. ma duc singura. stiam eu ca nu ma mai iubesti. esti un egoist si mama ma amenintat de mult de asta!”. porma iti aminteste de faptul ca acu 5 ani si ea a fost cu ughi undeva unde el a vrut si ea nu. Argumentele de genu „a…draga, acu 5 ani nu eram impreuna si io nu am fo niciodata acolo penca numi place” is contrate cu…”mdea, nu teai prins ca era un mod de a zice”
deci da gigele. Muzica comerciala se bazeaza pe impresionatul gajicii intru cat la concert or sa fie ele si pretenii in majoritatea cazurilor, adica aprox inca 10% in plus.
ideea gigele este ca in continuare si pe plan muzical ughibughi este sub papuc, dar fetele nu se prind ca ele is sub bocancu lu beri, asa ca nu are rost sa ne stresam 😀
no…sper ca nai inteles cum e cu muzica si ca o sa continui sami zici care melodii ti le recomanda gugalu

Daspre muzica

A murit Maical. Deja asta nu mai ie o noutate. Murise pe undeva pa la 90. 90 sumpic. Dupa a ramas un nene care a facut lucruri mai multe sau mai putine. Irelevant. La fel de irelevant si faptul ca a murit. a murit un baiat care canta. Plm.

Bre, da sa te sinucizi ca a murit un om. Un om cu care tu nu ai avut nici un fel de treaba. Un om pa care nu l-ai futut. Un om care nu iti aduce o aspirina la ora 3 nuaptea ca te durea capu. Singuru lui lucru era ca te ajuta sa dai din buci, in sexu ca daca ii puneai muzica aveai un ritm mai bun.

Daca ma luati cu “frate, cand eram trist ascultam maical si miera mai bine” am o veste sa va dau. Sunteti nebuni. Sau schizoizi. sau plm, ca nam citit prea multe carti dastea sa dau. Bah, pentru momentele alea ie votca si pretenii bre. Muzica ii facuta sa te simti bine. NU sa o traiesti la intensitati daste penibile care se apropie de camasi albe cu maneci lungi.

Toata lumea plange, toata lumea e trista. Poi da bah aplaudacilor. Sunteti tristi ca v-a murit pedofilu de serviciu (adica ala da care sa faceti misto cai pedofil ma). Ca a fost sau nu pedo, e o alta discutie unde nu intru.

PLM. tre sa las si io o lacrima pentru maicale taicale ca ie la moda. Lacrima. PULA MEA.

 

Ieri fu manowar. Si cum s-au intalnit cele doua concepte “Romania, mereu surprinzatoare” cu “when we’re in town, speakers explode”, evident concertul a inceput cu finalu. Adica s-a inchis curentu. da asta deja se stie. Eu la un moment, neimaginandumi ca asa ceva chiar e real, am crezut cai regizat. Ca de alfel toata viata mea. Nu se poate sa traiesc intro lume in care biclele nau loc in suvuri dar au loc in C4 cu doo usi sau alte dastea

 

Dupa pauza meritata, de dupa duar 3 melodii, pauza in care nu puteam sa lom bere ca nu auzeau bulanjii de acolo de zgomot 😛 s-a continuat cantarea care s-a finalizat dupa niste ore si 7 beri. Care, porma, datorita ca taximetristii sunt cele mai inteligente fiinte de pa pamant si nu stiu ca daca ai 10000 de oameni ai o paine grasa de mancat, a trebuit sa merg mai mult decat am facuto in ultimele 13 ore pentru a luat un taxi. cel mai amuzant fu ca am mers cu handica…adica ala de isi revine dupa o operatie, convalescentu sai zicem, si a sarit un gard. “Bah, ios operat la coloana”. “Bah e mic gardu.” “bah io ocolesc” “bah tu sugi pl”.

asa ca convalescentu, a sarit gardu si s-a mai si imbatat dupa 7 luni. o seara buna.

 

ce faci dupa concerte roc? evident vorbesti cu oamenii sa meri intro hruba unde se asculta tot dastea. evident, daca totu e coroborat cu o seara toma buna de baut bere, se opreste lumea pe o terasa unde se discuta discutii filozofale tip “mua ce au rupt aia capu’” “diferenta intre fundamentalistii evrei/islamism/cretini ortodoxi este…” si “bah ce tzatze/cur are chelnerita”.

 

mie somn. Tare.

a. sa nu uit.  muie twitaristilor de concert, plangatorilor dupa maical, basescu, ritzi pitzi, corporationistilor de concert si muie in general lu cine ma nerveaza.