Dilema zilei

Sunt singuru care s-a gandit „bah, as avea nevoie de un cablu RCARCA-RCARCA dar plm e cam scump aici” asa ca a cumparat 7 kile de cabluri diverse?

 

Reclame

Politica

nu imi apartine, de vina e polacii

 

Stii ce ar fi tare si pur romanesc in campania usr plus?

Sa le fure posterele cu „fara hotie ajungem departe”

Concluzia zilei

peste doua saptamani (sau una ca nu stiu) aproximativ jumatate dintre cei care se uita la GOT or sa demonstreze ca sunt niste puli triste care se vor trezi la ora 4 dimineata numa ca sa futa spoilere toata ziua.

Muie in prealabil

Dilemele lui Confuzius

De fiecare data cand pedalez mult si incep sa ma doara, in ordinea numerelor de pe chiloti, spatele, bratele, coaiele, picioarele, sufletul, 2 vietii in urma in care soarecele care eram nu a stiut ca o sa ma reincarnez intrun gras betiv cu vise bicicliste, stau si ma gandesc la cum zic americanii: „Fara paine nu prinzi gaina”.

Dupa care vine dilema: Ce pula mea fac io cu gaina aia?

Noi muncim nu gandim

Azi aveam fika. de la 4. A venit colegu polac cu cheese cake. Pus in vasul de cheese cake. Invelit. Bagat in frigider.

La ora 4 vasul era in masina de spalat, cheese cakeul era in cosul de gunoi. La noi pe frigider ii „toate lunch boxurile se arunca la 3 vinerea”.

Superbi oamenii care muncesc.

Romania

Stii ca tara nu mai are nici o sansa in momentul in care femeile cu bani din tara folosesc buttpluguri bile anale din china de le sare sarma…

Sau poate „sarma” din Moldova are si alte intelesuri?

Dileme

Oaie, vac, porc, cămilă, fazan, elan, rata, ren, somon, mihalț , creveti. Toate astea sunt la mine in congelator. Si, evident habarnam ce sa mai gatesc.

Viata e greu.

Sa nu dai paine la rate

Deci, am iesit si io ca omu lunea la gratar. Ba nene, stiti cum stau in Romania potaile vagaboante sa le dai si lor ceva? Asa si aici: un cuplu de rate. Un ratoi si o ratoaica. Mac mac, macac, da sa manc. Eu „sa nu le dam paine ca mor”. Asa ca le-am dat salata. JUR, am auzit „mac mac muie roman sarac mac mac”. Le-am aruncat si niste paine „in sfarsit in pula mea de prost care esti, pardon, mac mac”.

Cred ca ratele astea nu stiau ce le face bine.

Daca sunteti curiosi: daca le dai carne de elan la rate mai au putin si iti cer si din berea aia pe care o bei, ca in sfarsit ai inteles ce ziceau

Politica

Orice s-ar intampla nu pot sa inteleg prea bine oamenii care considera o optiune alt-rigthul.

De aia cu ctrl right nici nu mai zic, mana dreapta e pentru maus nu sa stea hai hui pe tastatura prin locuri in care nu are ce cauta

 

Cum cred eu că s-a născut comunicarea

Azi inauguram un nou scriitor anonim care nu are nume aici, dar care guestposteste prima piesa de teatru radiofonic de pe vreun blog si niciodata pe radio. Spor la citit.  

Scurtă piesă de teatru între-un act ratat și două scene inutile

-să nu zici că nu ți-am zis-

Act 1.

Preistorie. Africa. Demult de tot. La început. Primii oameni. Culegători sau vânători.  Ori ori.

Ogor larg de bălării preistorice 13% comestibile.

Primii oameni culegeau de zor.

La un moment dat unu își rupe cârca. Primu caz de acest gen din (pre)istorie.

Numai poate să culege.

A belit-o, practic. Nu culegi, nu vânezi = mori. Ce altceva să faci?

Și cum stătea el așa țeapăn în ogor între ai lui, toți aplecați, și se uita sumbru spre scurtul viitor, s-a scărpinat în cap, c-o mână-n șale și-a zis cu voce tare:

– Să-m bag pula!

Ăla de lângă el ridică capu din ogor și râde:

– Hă! Hă! Ce, mă?
– Ce, ce?
– Ce bagi?
– Pula
– Hă, hă! Ce-i aia?
– Asta (și-i arată)
– Așa am hotărât că-i zicem acuma?
– Nu, mi-a venit pe moment. Ce zici? Cum sună? Pula!
– Hă, hă, nu-i rău! Ia să vedem. Bă!

și mai ridică unu capu din ogor

– Hă?
– Pula
– Hă, Hă! Ce-i aia?
– Asta (și-i arată)
– Așa am hotărât că-i zicem acuma?
– I-a venit pe moment. Lu ăsta (și-l arată)
– Tare, bă, bravo! Sună plastic, așa… rotund. Pula… frumos!
– Ia vezi, ce zice ăla?
– Bă!
– Hă?
– Pula
– Hă, Hă, hă! Ce-i aia?

Și tot așa. Din gură-n gură. A înventat ăsta pula. Pe moment, așa.

L-a omenit tribu, l-a pus la loc de cinste.
– Ia d-aici pulpa asta de mamut, ar trebui să-ți ajungă vreo 3 ani.Stai cu noi în peșteră și ne-o mai zici p-asta cu pula. Hăhăhă…Ne-a plăcut mult!

Și așa s-a născut, cred io, conceptul de comunicare. Când nu ești bun de nimic altceva, vorbești. Ceva ce știe toată lumea, doar că unii o fac să sune mai bine. Pân-aicia, toate bune.

Scena 2.

Același trib. Peșteră. Ora mesei.

Au trecut trecut anii, s-a terminat mamutu, deja tot tribu se striga “bă. pula” și vine omu meu să mai cear-o porție.

Junioru de la proțap, mai nou pe lume, nu-l cunoaște.

Se uită pe lista de culegători activi, pula!

Se uită pe lista de vânători, tot pula.

Femeie sigur nu e.

– Bo$$, îmi pare rău, da matale nu ești pe liste. Sigur ești din tribu ăsta? Că nu te cunosc.
– Io, bă? Păi știi tu cine sunt io?
– Nu
– Inventatoru pulii, bă, băiatule!
– Ce, mă? Hăhăhăhăhă!!!! I-auzi, bă, la ăsta! Cic-a inventat el pula!!!!!! Du-te, bă, în pula MEA d-aici. Hai, valea că e coadă!

Deci nu e suficient s-arunci o pulă și să crezi că te-ai aranjat pe viață. Trebe să te pricepi a la long. Să ții ștacheta sus. Să vii mereu cu ceva fresh.

– Penis
– Ce-I aia?
– Tot asta
– Hmmmm… îi zicem în două feluri acuma? Parcă nu… Alceva mai ai? Da despre altceva, că asta clar rămâne așa.
– Aș mai avea, da e mai lung.
– Cât? Și despre ce?
– Mai complicat de explicat. Stăm la masa, bem ceva, c-o să dureze. Da o să vă placă maxim, vă promit. E mai tare ca pula! Pe ochii mei! Toată lumea atentă? Fiți atenți aici: La-ncep…

Cineva îi întinde un blid de mamut

– Bodaproste!
– Ce-i aia?
– Ajungem imediat ș-acolo. V-am zis c-o să fie grav rău! 1000 de nopți și n-apuc să termin. Totu nou nouț! Fresh! Deci fiți atenți aici: La-nceput a fost cuvântul și cuvântul era la