100% true story

Evident. Cu concluzia de final

pe vremurile mele imemorabile pana acu un an „tricou cu burta” insemna ca era calcat pe lighean si ca deasupra curelei aparea o entitate care nu tinea apa, numita si convexa de la bere.
Am evoluat. Acum tricou cu burta inseamna ca apare burta si iti da binete de sub tricou
Urmatorul pas este cand tricoul sta adunat sub tzatze!
ii ziceam unui om ca ma mut inapoi in Stockholm.
ma intreaba: auzi, da iti iei firma pentru mutare?
io: ba, nu.
El: cand m-am mutat aici am folosit una. E super comod
eu: cred. Da cat te-a costat
el: 25000. (2500e)
Mda. Ceva imi zice ca totusi nu o sa folosesc firma
Lumea: bah, daca tot popovici, macar poate realizeaza si politicienii romani ca e nevoie de bazine
politician USR: „există alte soluții, i.e., să avem o strategie și o serie de propuneri de politici publice.”
not even a joke. Citat exact.
Am avut de ales unde a vrut corasonu nostru, asa ca am ales europa. Si..daca tot am ales europa am zis „hai sa merem unde n-am mai mers niciodata”. Am propus luxemburg si linhastain ala de langa, dar cica am mai fost la tara, hai sa mergem si noi altundeva.
Si am ales Lisabona. Si bine am facut. Nu o sa scriu prea multe despre lisabona. Decat ca uneori e mai bine sa fii norocos decat destept.
Dupa lisabona am luat cevaurile spre Luz. Asta e in sud. Si se ajunge greutz. Intai am luat de la gara centrala un tren tip metrou pana la o alta statie. De acolo am luat alt metrou inca o statie sa ajungem unde aveam treaba. De acolo 3 ore de tren pana la Fares, alta ora pana la Lagos si taxiul la Luz. Toata aceasta miscarea ne-a adus undeva, langa paradis asa. Un paradis unde dupa masa batea mama si tata lu vant.
de la luz
De la Luz am luat ceva autobuz care ne-a lasat la Faro. Asta e oras portughez. Aici a fost asa de vizitat putin, ca tinta era aeroportul de unde am zburat inapoi spre incoa.
Ce mi se pare ca e de mentionat despre sudu portugaliei: in toate astea 3 orase am vazut 3 romani si un moldovean. In lagos. In rest..multi nici nu stiau unde e tara aia
sunt genu de om care daca ar castiga la loto nu ar uita de unde am plecat: „deci fiti atenti sa va zic ce shithole era de unde am plecat…”
si altii suedezeste, dar azi vorbesc despre interactiunea mea cu suedeza. Interactiunea e simpla. Dupa doua „jaha” zic „kan du pratar engelska” si…vorbesc in suedeza 😀
Dar. Uneori ma chinui sa vorbesc suedeza. Si imi iese ceva aproximativ ce folosesc ungurii in Romania.
Si suedejii au doua tipuri de substantive. En si Ett. Cum ar fi masculine si feminine. Si la plural primesc un sufix care zice ca substantivul ala e la plural.
Atat ca io nu stiu care is alea cu ett. Asa ca la toate folosesc en. Si…evident ca nu stiu cum sa pun sufixu asa ca folosesc varinta de singural.
Ca atare, traducand in romana eu vobesc asa
Romania sub ambele tari este fix la fel. Nu e nici o diferenta. Cum ar zice americanii poteito, potato sau, mai detaliat, e mica diferenta intre: „treci in serbia noaptea cu un cauciuc sperand sa nu te nimereasca unu dintre gloantele trase de vamesii de pe ambele maluri” si „bilete de avion pentru un city break la 20e”.
Cum ziceam. IDENTIC, putin diferit, dar IDENTIC!
Ma…ii inteleg si pe rusi ca sunt nervosi. Oamenii rai ar vrea sa reconstruiasca Ucraina din banii confiscati de pe la rusi. Si eu e corect: ei au dat bani la demolare, ei dau banii la reconstructie?
WORST DEAL!
„suedia e tara cu oameni inalti, numa unu si unu, brajii n-are inaltimea la suedeji!”
io cautand bicla: futuvangura de „inalti” ca toate biclele pentru pitici ca mie s-au dat.
Dar la modu asta: io port la bicla 51.
bicla cu grupset mai ieftin: 48, 54
biclele cum le vreau eu si la pretul bun: 48, 54
la 56: pret redus, de la pretu bun
la 51: pret full
BAH, nu erati palugi?