Io dimineata is dala care se trezeste din prima. Nu ca aia care dau snuz dupa snuz pana te plictisesti. Practic, la mine a sunat ceasul, ma trezesc si aia e. Ah, da, a 6 oara. Dar niciodata peste 6.
Azi dimineata. 8:34. Suna prima data telefonul. Dau sa il iau sa apas pe 1/6 snuzuri. Dau cu mana peste el si cade bulangiul in capu la pat. Printr-un loc in care singurul lucru din casa care avea loc era telefonul. Mana mea nu. Mana doamnei nu. Coada lu dobre nu.
Dupa 15 minute de injurat si 2 snuzuri automate date din spatele patului am hotarat sa daram patul pentru a imi scoate telefonul.
stiati ca dimineata obiectele patului care cantaresc aproximativ 100 de kile devin grele? Nici io.
Inceputul cumpararii de apartamente e misto. Stai pe net, te uit la poze, te duci sa vezi apartamente, citesti despre zone. Frumos elegant cat de cat.
Achizitia iar e misto. Ai dat cu semnatura, moment in care ai semnat practic ca ai apartament nou. Stiu stiu..sclav la banci, alea alea, muie ma. Aici te bucuri
Se apropie ziua mutarii. V-am mai zis: te uiti dupa canapele, dupa electrocasnice, dupa tot…E frumos. Si te bucuri
Si….te muti. Si te bucuri
Primul pas, e in functie cat de zgarcit esti. Deci, cazul meu: strangi totul, umplii masina, pizdesti pielea de la scaun, cari pana iti crapa venele. Dar esti mutat. Dar nu prea mai esti bucuros. Deja cerinte absurde gen „neata” isi urca tensiunea si incerci sa raspunzi diplomat „neata!!!”
Al doilea pas este sa umpli noua casa de cutii. Si saci. Asta e o perioada misto. Stii ca ai tricoul ala frumos dar pizdamasii stie unde e. Asa ca stai la interviu cu tricoul murdar intors pe invers. E online, e fara miros. Mananci cu mana ca furculitele sunt in punga aia care e sub cutia aia stii sigur unde ai pus-o doar ca nu stii unde. Gradul de disconfort este asemanator platii primei rate la banca
Acum, vine un pas al 3lea sau nu. De exemplu in Stocolm a lipsit. Apartamentul fusese intai renovat de unu de avea firma de constructii sau lucra in constructii. Asa ca am dat o mana de lavabil alb peste alb, deci cam in 2 zile totu era gata. Acilea? Peste gri sobolan. 3 maini minim. Deci, incepi sa vopsesti. Ca atare, cutiile de la punctul 2 incep sa fie mutate intre camere. Daca inainte nu stiai unde is cutiile, acum deja totul devine absurd. In fond, la ce ai nevoie sa mananci pe farfurie, ce, sacoul ala nu iti place? Iti intra fibrele printre dinti? Incearca sa nu mananci supa, sau, daca e musai sa mananci supa incearca sa o faci din buzunar. Am incercat io sa leg maneca, dar deja ultimele linguri is cam greu accesibile. Deja nu mai e disconfort. Intri in zona aia de negare, nu exista problema, nu exista stres, da, ai calcat in holsurubu ala lasat airea, pizdamasii lu ala de l-a lasat asa, ce, tu l-ai lasat, aia e, cand ai fost mic ai fost si racit
Si, intr-o zi stai 2 ore sa vopsesti un hol in timp ce doamna goleste doua cutii si pune hainele la locu lor. Si te uiti si vezi ca dintr-o data de pe canapea pana la usa de la iesire nu mai exista decat un maldar de cutii pe care oricum tre sa le duci la gunoi. Si ca holul ala dat cu alb nu mai e holul ala cu gri unde iti era putin teama de lilieci.
Si…incepi iar sa te bucuri. Deja fiecare surub pe care il bagi la loc in pereti ia ceva dintr-o gramada de haos si face spatiu. Deja poti sa iti bagi sacoul la spalat pentru ca ai farfurii plate in care sa mananci ciorba.
Si, mai gasesti si fotolii de piele moca. Bine, 25 de euro, dar aproape moca. Si incepi sa te bucuri din ce in ce mai mult. e frumos mutarea
Unde scriu lu gigel 