cam daia nu merg io mereu scotieneste in kilt. Penca tuata lumea are o mare atracite sa ridice. Chit ca porma orbesc sau nu mai manca doo zile sau cate si mai cate. Evident, exista deja un om care stie sa profite, aratandule spatele-mi minunat, de sub kilt unor francezi care „nu mai voiau sa plece”.

mai multe despre kilt, altadata

furca

gigele, cum la un moment tzam vorbit despre franele lu bicla azi o sa continui minunata si deosebita calatorie prin componentele bicicletei, cu unul dintre cele mai importante brizbrizuri existente pe una. Si anume furca.

furca este un dispozitiv complex compus din lemn lung de 1 metru si ceva, in functie de inaltimea omului sau de intrebuintarea ei. In fata dinspre cealalta parte a omului se termina intrun numar de dinti, in genere egal cu 3 sau daca nu cu doi. Ea foloseste la mai multe lucruri folositoare, dar principala ei munca, este aceea de a ajuta omul sa stranga iarba, cunoscuta generic si fan, in momentul in care este uscat.
ziceam ca intaltimea poate sa difere. In cazul in care fanul este strans si impachetat in caruta, dar tu il vrei in pod sau pe o gramada de fan inalta, numita in popor capita, se foloseste o furca mai lunga cu duar doi dinti.

Ca utilizari secundare se pot mentiona, utilizarea ca arma alba de autoaparare, destul de utila impotriva adversarilor inarmati cu cutit, pumn sau secera. Si-a dovedit ineficaticatea in conditii de lupta impotriva pustilor, cavaleriei usoare si tancurilor. Impotriva sabiei conteaza calitatea oamenilor.
Furca este utilizata si drept punct de reper, in conditii gen:”dute si adu cuoasa aia din hambar de langa furca”.

furca se cara pe bicicleta in doua moduri. Modul unu este mai elegant, dar presupune un consum de energie mai mare la inceput si la final. Adica se leaga pe cadru, da lungul biclei. preferabil ca dintii sa fie in spate.
celalalt mod, mai din topor si cu consum mare de energie este de a mere cu ea pe umar pedaland astfel duar cu o mana pe ghidon.

a scuze. despre alte furci voiam io sa vorbesc. furcile sunt acele componente, una singura de bicla, ale bicicletei, care au ca principal scop sa fie vazute de catre biciclist cand merg. Scopul secundar este acela de a tine roata fata bine si de a face curba la stanga sau la dreapta sau in fata, in functie de scopul dorit. Miscarile perpendiculare pe pamant, in lateral stanga sau dreapta, desi pot fi cauzate si de furca, nu intra in scopurile declarate ale acestora

furcile se impart in  mai multe feluri de categorii

categoria cat de jmechera e:
– furci cu suspensie
– furci fara suspensie.

o alta clasificare clasifica furcile in
– furci varza
– furci mai putin varza, dar nu miaj lua
– furci de cat am banii
– furci super misto, cunoscute si drept: „furcile pe care andy nu lear rupe, da nare bani de ele ca el vrea suv”

in functie de numarul de dinti furcile se impart in
– furci cu doi dinti sau brate
– furci cu un singur brat
– ca asa a vrut producatorul
– ca am cazut mai rau
– furci fara brate, cunoscute drept „am cazut ieri si meam futut furca”

amu, furcile cu suspensii se pot imparti in functie de amplitudinea maxima a suspensiei
– furci nesimtite sa intra mai mult de 20 de centimetri. evident sunt negre
– furci mari, undeva intre 13 si 20
– furci normale 80-130
– furci futute: stanga 82, dreapta 50
-furci dh, rb, fb: LOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOL

deci gigele amu ca stii si clasificarile furcilor, sper sa te simti mai bine in intrinsecul tau propriu

gauri negre

exercitiu de imaginatie neagra. Imaginatia neagra se difera de cea alba prin culoare. Avand in vedere ca atat albul cat spre diferenta de el si negrul, niciunu nu ie culuare, practic diferenta intre alb si negru este data numai de cantitatea de bautura ingurgitata cu o zi sau seara in urma.

deci, exercitiu de imaginatie neagra. Sfarsitul lumii. Nu de alta, dar seara asta la proteve o sa fie prognozate cantitati importante de precipitatii umede care vin dinspre rusia, tampaxuri pentru zile mai uscate dinspre china si gauri negre din elvetia, „andreea ai legatura”. Ce legatura are andreea cu tuate astea? o legatura de patrunjel carei aminteste de zilele cand era linistita acasa si nu facea nimic decat ciorba.

Gaurile negre, sunt niste locuri ale pierzaniei, la care toti elevii de liceu si studentii viseaza si dupa incheierea studiilor. Gaurile negre asteptate dinspre elvetia, is gaurile asteptate de oamenii de stiinta care nau asteptat niciodata primele gauri negre pentru ca erau preocupati de stiinta. Pentru cei care cred ca in prima fraza mam referit la aparatul genital al femeii, pot sa va spun ca sunteti niste perversi sexuali neobositi. Io vorbeam de bodegi.

iar neam perdut. ideea e asa. gaura neagra mare stop lume dispare stop. dezavantajele is unu singur: mai aveam niste treburi de facut.
Acum avantajele acestui fapt is maxime:
– si asa nu prea imi ieseau, asa ca mai bine fara ele
– no more deadlines, taskuri, credite, chirii, intretineri
– nu mai tre sa faci dush cu o zi inainte
– poti sa faci cu o seara inainte orce, penca orcum, no sa ti mai pese.

Exercitiu de imaginatie dabia amu incepe. Ce ai face in ultima seara, gigele:

– tzai insela partenera? prost. tre sa o anunti pe fumee ca sa se fuche cu tine duar ca dispare lumea. Cam jalnic
– teai imbata pl. In cazul meu, ar insemna ca seara da dinainte de muarte e cam acelasi lucru cu alea de dinainte. Dejaba
– maj bate cu 59 de oameni rai tip infractori. adica practic, inloc de moarte rapida si fara chinuri, moarte inceata si dureroasa. HA?
– miash da demisia. been there. done that.
– mash chinui sa termin proiectul….iaca asta da, ar fi o provocare demna de o moarte a doua zi. cu tuate ca, stiu foarte bine „cand ma apuca cheful de munca, ma duc intrun colt si stau acolo, cat poa sa reziste?”

bre gigele, nustu cum satz zic. Io nu gasesc niica de facut in seara de dinainte lu apocalipsa, asa ca gata, demisionez din categoria uamenilor care a doua zi ie apocalipsa pentru ei. Deci, fara gauri negre (din cea dea a doua categorie) si mai multe din prima categorie si mintea vuastra de perversi obsedati.

no…gaura neagra placuta maine.

Componente bicla.

Gigele, azi o sa te initiez in tainele bicicletei. Una dintre cele mai importante componente ale bicicletei este frana. NU de alta, dar cand mergi sar putea sa ai moment in care vrei sa te si opresti

Franele sunt acea parte a bicicletei care au scopul bine definit de a stopa bicicleta din miscarea ei pe traiectoria in fata sau in spate. Pentru traiectorii mai putin obisnuite gen lateral dreapta sau lateral stanga, miscarea de oprire se face prin punerea piciorului pe pamant, eventul cotul sau umarul. Traiectorile care implica zborul se pot opri cu dintii.

Acum sa revenim la frane. Franele se impart in doua categorii:
1. Frane care tin: acele frane care in momentul declansarii opresc bicicleta. Ele la randul lor se impart in
-frane care tin si au fost declansate la timp. In acest caz fericit posesorul fundului de pe sa nu pateste nimic.
– frane care tin dar au fost declansate prea tarziu. Concluziile acestor frane sunt diverse.
– frane care tin dar nu au fost declansate deloc.
2. Frane care nu tin. Aceste frane sunt franele care desi au fost declansate nu reusesc sa opreasca bicicleta in distanta dorita. Si ele se impart in mai multe categorii:
– frane care acasa tineau, dar pe drum s-au dereglat.
– frane care n-au tinut niciodata, dar posesorul fundului de pe sa este oarescum masochist
– frane DHS, FB sau RB

Maine, vorbim despre alceva

10 sfaturi pentru bucatarul/bucatara amator

1. Bucataria exista.  recunosti dupa aragaz, frigider si panza de paianjen de la usa
2. Nu exista vesela aproape murdara. Exista numai vesela curata sau nu.
3. Frigiderul exista pentru a tine mancarea un timp limitat. daca mancarii ii creste par, a stat prea mult
4. Invata sa folosesti aragazul fara sa chemi vecinul.
5. Ceciapul nu este un fel de mancare
6. Nici mustarul
7. invata numele ustensilelor. vei ajunge sa eviti momentele penibile cand incerci sa cureti cartoful cu telul
8. Nu incerca temperatura uleiului pentru cartofii prajiti cu degetul
9. Intotdeauna cand pui sare in ciorba, varsa si continutul polonicului inapoi in supa.
10. Painea ingrasa si prosteste. Alfel cum crezi ca apareau sfaturile astea?
exceptii

1. daca ai un coleg caruia ii place sa gateasca, nu te intereseaza prea tare.
2. numai in caminele de baieti: nu exista furculita prea murdara sa nu o poti folosi
3. daca este gol nu are cum sa faca par
4. daca vecinul este vecina, nu are rost
5. decat daca mananci crenvusti (vezi pct 2)
6. tot legat de punctul 2, toata lumea stie ca salamul are gust de mustar
7. daca nu ai in bucatarie decat un cutit si o furculita este mai dificil sa ai dificultati
8. daca vrei exceptii aici: incearca spitalu 9. poate ai sanse
9. daca ciorba nu-i pentru tine, nu-i bai
10. nici eu nu cred in asta, dar sponsorii m-au pus sa zic asta

cica maraton

nainte de tuate, la maraton am iesit ultimul, la concurenta directa cu un melc racit si o testoasa care cand era mica a avut mana rupta. din cauza ca la final am aflat ca nici unu dintre cei doi competitori directi ai mei nu erau inscrisi in concurs, mam decis ca aceasta poveste sa nu contina nici un fel de indicatii pretioase privind cei doi.

sambata, dupa trezire, mam dus la buda, meam facut ce aveam si io de facut ca tot omu.

bagat toate cele prin masina, descoperit ca bicla nu mere pusa pe suportul de masina, infipt bicla in porbagaj, luat restul de uameni, infipt bicle pe unde era cazu si hopa tzopa la sibiu.

descoperit locul in sibiu de unde era cu plecarea, inscris, vorbit cu unu doi uameni si plecat la locul de somn. Mancat ca porcu numa carbohidrati si ceva mai tarziu decat preconizasem somn.

Dimineatza la 7 deja nu mai aveam stare. voiam sa urc odata pe bicla si sa plec. Asa ca neam dus la plecare, facut ultimele reglaje, uitat alte reglaje. Plecarea a fost cu 10 minute mai tarziu decat estimat, niica grav. Pana aici.

prima parte s-a mers umpic haotic, jumate pe langa bicla jumate pe sub. Prima problema: un namol nu grav in care am intrat cu tuata talpa. 1 minut de curatat talpa si dai pompa. A doua problema minora. un raulet. Am incercat sal trec pe roti, mam dezechilibrat…urmatorii 15 km am mers cu shoshoni faca fleasch fleasc. Sau cum fac ei cand sunt fleasca.

Dupa 2 ratari de traseu si inca 5 minute perdute la un marcaj uarescum confuz, am ajuns in plutonul celor din cuada. Dai pompa maxima, panta in jos, viteza frumoasa, incheieturile se plangeau de la zdruncinaturi, zambetul era pe fata, cand, din spate am auzit binecunoscutul sunet al unei pene la cauciuc.

Jos de pe bicla, 2 minute camera era pusa la locul ei…si de aici timp de juma de ora am tot incercat diverse modalitati de a pune la loc schimbatorul spate. desi am facut operatiunea asta de multe ori, adica pana, in continuare pusul schimbatorului spate este cam ca cand am invatat sa fac nod la cravata, 100 de teste, ca pana la urma mere ea.

Am pus ruata, am dat sa plec, schimbatorul spate, pl. Mam dat jos sa strang cablu si am descoperit ca io nu ma uitasem sa vad dece am pana. Era un mare cui. Perdut inca ceva timp cu scosul cuiului cu mana, ca pl cleste. Plecat, ajuns in sat, perdut ceva timp si intrat in catarare. deja un kil de apa se dusese dreaq. Dupa ceva km, dat de punctul de alimentare, bagat o tona de apa in mine si prin dispozitivele de carat apa purtate si dai iar pedala.

constient de faptul ca ceva e in neregula, am testat ruata spate. Mergea franata. Reglat. Dai iar pompa, pana la un sunet ciudat din spate. Butucul papa.

deja, dupa ce ca eram constient ca is cam ultimul, cu butucu papa, cheful de pedalat tindea vertiginos catre 0. Urmatorii km au fost din ciclu, ba pe bicla, da mai mult pe langa, momente de „io ce mortii masii caut aici in loc sa fiu intro bodega beat?”. Ajuns si la varful magura, care coincidea cu cel mai inalt punct la care urma sa fiu. De acolo o panta frumusica, urmata de o panta extrema. Din pacate, frana fata nu functiona conform regulamentelor interioare, asa ca am dato mai pe mic, pana am ajuns si la ultimul si al doilea punct de aprovizionare. Baut iar apa, prins umpic de forta, de parca mai conta, deja depasind  timpul pe care il speram, si dai iar la pedale, cu sfatul primit pe fuga „ai grija la coborare”.

am avut grija maxima, nafara de un moment cand am vazt o oame de o stiam. o juma de secunda nam fost atent, am iesit cu roata fata in decor, prins o gaura, revenit cu bicla pe drum, mers 10 metri numai pe ruata fata cu ghidonul intre picioare si, cu o bufnitura destul de evidenta, cazut pe stanga. Verificat daunele, care constau intro pereche de pantaloni prafuita, o sticla de apa sarita din buzunar si un cot plin de sange, am vrut sa urc sa plec. NU. intai a trebuit sa caut ceasu de la ciclocomputer. dupa doo minute, dai iar la pedala.

la un moment a mai aparut si o coborare din ciclu:”wtf”. pietris, frunze, poteca mica = luat bicla in brate si hai la sport. Coliva de pe bomboana a fost si ultimul deluretz, nu fuarte greu, dar deluretz. Coborarea care a urmat a fost minunata. Pe iarba, bicla zdranganind din tuate cele, minunat. perdut inca o portiune mica drumu, intors, ajuns la garla, batut cu un caine ciobanesc, pedalat cu greu pana la camping.

la camping, evident lipsea un punct de achizitionare alu bere. Care io, baiat dejtept, uitasem o bere din slovacia in masina :D. baut bere, tolanit la suare, luat diploma de participare, plecat.

fu tare. fu misto. si o sa mai fie si la anu ca anu asta s-a cam gatat pentru mine.