Unde scriu lu gigel

iulie 18, 2014

Amintiri dureroase

Filed under: aberand — animal00 @ 12:11 pm

a fost odata ca niciodata 2008. Adica acu 6 ani. si mi-am dat eu demisia de la o firma sa ma mut la alta. Fiind o firma mica, era totu frumos, asa ca la plecari se faceau cadouri. Au stat oamenii si s-au gandit “ma…cum putem sa facem misto de animaloo si el sa nu poa sa zica nimic?”

ba..si au gasit. Mi-au luat bilete la balet. Pe bune. Cand m-am uitat la ele nu prea stiam ce sa zic. A, ba am stiut: “balet in plm? e de la pleata nu? bilete la Maiden nu mi-atz fi luat”.

Cum imi luasera doo bilete si eu eram singur, m-am vazut intro trilema existentiala. Daca ma duceam singur…eram gheu. Daca ma duceam cu un amic, eram si mai gheu. Oricum, urma sa merg la balet, deci gheu eram, asa ca am ales a mai putin dintre optiunile ghee. Am vorbit cu prietena lu un preten “auzi fata, nui asa ca vrei la balet?”

Iatane in ziua fatidica la balet. Prezint biletele si ma duc la scaunu repartizat. La sala palatului, sus. Daca mai urcam 3 scari ajungeam la luna. Si a inceput baletu. Era ala cu lebedele care se invart ele pe scena si dau din picioare. Ar fi dat si din tatze dar nu au. Ceea ce nu se poate despre penisurile lebezilor, care erau asa…bine desenate pe pantalonii aia lipiti pe pula si pantalon. si dai si invarte si alearga pacolo. Pana la pauza.

Aici aveam optiunea sa plec, dar eu sunt mai masochist. Voiam sa vad cat e de rau. Si e nene. Doar ca la pauza m-am amuzat. Erau oameni care lacrimau pe langa mine “vaaaii, e atat de frumos”. Am vrut sa ii intreb daca si ei se uita la acelasi spectacol cu persoane deloc tzitzi doar putzi…Dar am zis ca sa ii las

A doua jumatate a semanat identic cu prima. Se invarteau aia pacolo, fluturandusi penisurile si cosurile de pe piept. La un moment, o copila de langa mine a zis cu voce tare “mami, eu vreau acasa”. Eu n-aveam la cine sa ma plang.

Dupa balet m-am dus sa ma imbat Gură deschisă

7 comentarii »

  1. Comentariu de akuzatu — iulie 18, 2014 @ 12:17 pm | Răspunde

  2. Credeam că-s eu stricată-n cap fiindcă mi se pare snobism pur baletul și altele de genul.Cel puțin la noi. E strict un pretext să-ți tragi pe tine țoalele de duminică și să te afișezi în fața altor snobi îmbrăcați cu hainele

    Comentariu de Laura — iulie 18, 2014 @ 12:44 pm | Răspunde

    • bune, lăcrimând și aplaudând când aplaudă și ceilalți.

      PS: sorry de dublu comment, am dat enter prea repede:))

      Comentariu de Laura — iulie 18, 2014 @ 12:45 pm

    • la opera m-am dus cu tricou cu „MISERUPE” pe el 😀

      Comentariu de animal00 — iulie 18, 2014 @ 12:48 pm

    • Și eu am ajuns odată din întâmplare, cu hainele de pe stradă, că primisem o invitație ad-hoc, la telefon, și n-avusesem timp să mă schimb. În fine, nu eram nici cu tricou d’ăla „Tocuri cui & cumințică”, dar nici în rochie de gală. Când am intrat în sala aia plină de madame cu pană la pălărie, mi s-a făcut o greață de-am plecat la prima pauză.

      Comentariu de Laura — iulie 18, 2014 @ 12:54 pm

  3. M-am bucurat nițel când ai zis că multe puți p-acolo, adică era de mers. Dară dup-aia mi-am adus aminte că balet deci bărbați în colanți deci meh.

    Comentariu de oamadetinichea — iulie 18, 2014 @ 5:05 pm | Răspunde

  4. Mi imi place la balet, adica cred ca-mi place ca am vazut lebada neagra filmu si mi-o placut. Dar nare cine ma duce.

    Comentariu de Mucegai Ales — iulie 23, 2014 @ 7:50 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Spune ceva, spune, spune, spune....bine, scrie

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: