Unde scriu lu gigel

octombrie 29, 2009

CAPITOLUL IV. Veverbiutic

Filed under: Veveriti — animal00 @ 8:53 am

Deci, am fost apelat de cineva de la Asociatia de Protectie a Animalelor inclusiv Puricii Fiorosi si ca urmare trebuie, desi nu vreau, sami cer scuze pentru ultima interventie din episodul trecut. Deci, va trebui sa plangem impreuna si sa tinem un minut de reculegere in amintirea celui care urmeaza sa fie fostu puricu Fioros Vasili, care va dispare dintre noi la mica varsta de 8 zile. Vasili nu apucase inca sa muste un om, fiind la inceputurile carierei lui de puric fioros. Dintre cele mai notabile experiente ale sale putem mentiona cei 5 caini muscati intro zi, plus 10 veverite.

1 minut de reculegere

…………………………………………………………………………………

Gata. Bai omini buni, ce manerveaza PCu asta, in curand nu o sa am voie sa omor un puric care ma musca. Cel mult o sa am voie sal musc si io la randui.

Sa revenim la poveste.

Ieri va ziceam ceva despre Veverbiutic. Ei bine acest veveritz este Le Veveritz. Adica tuate veveritele din padure is muarte dupa el. Povestea lui nu este fuarte complicata. Nascut din parintii cei mai bogati si influenti din zona, nu a avut alta treaba de-a lungul vietii decat sa traiasca bine si sa isi mareasca palmaresul la veveritze.

Asa ca este veveritu cu cea mai eleganta coada, cel mai bine facut. Plus stil. Are foarte mult stil vevericesc normal. Are propria lui afacere, un bar unde poti la orce ora sa gasesti cele mai bune sticle de votca, rom si tofelu de alte plasticuri fine (este de alfel singuru loc unde poti sa gasesti chiupacuri de bere), cele mai bune nuci, alune, ghinde, etc. Singurul lucru pe care nu poti sal gasesti este lojic cascavalul, avand in vedere ca veveritele nu consuma asa ceva.

Intr-o zi ducandu-se la zoo, a auzit neste zgomot de la tigrii (asta stia ca aia se cheama tigri si ca nus pisici mari) si ducanduse colo l-a vazt pe un prost care sta in cusca lor si cu greu a reusit sa scape. Interesant e ca a sarit de pe un gard pe copac la o distanta cam mare. “o fi de record” s-a intrebat (veveritele sunt foarte orgolioase si din aceasta cauza se tin tofelu de recoarde dastea si din aceeasi cauza ele sunt super interesate de aceste recorduri). Totusi ceva mai interesant i-a aparut in fatza ochilor. O veveritza fuarte fuarte dragutza s-a apropiat de prostu ala saltaretz si culmea e ca au plecat impreuna.

Nu o cunostea, lucru care il enerva. Cum toma el, el Veverbiutic, sa nu o cunoasca pe aceasta dragutza veveritza. A mai stat umpic la zoo, a agatat o veveritza cam proasta dar dragutza si a dus-o acasa sa-I prezinte ghindele de import primite aseara impreuna cu chiupecu ala proaspat.

Toata seara gandul i-a fost numa la veverita misterioasa si si-a propus ca incepand de a doua zi sa caute sa afle cine este. Dupa, veveritza nu va mai avea nicio sansa. Nu se exista inca veveritza care sai reziste.

Creca vam plictisit cu Veverbiutic. Ei bine si pe mine ma cam enerveaza veveritu asta. E genu de jmecher, care daca ar fi om ar avea bemveu la scara si s-ar da ciumeg prin baruri de fitze. Bleah. Ce e mai najpa e ca dupa ce o sa vand cartea asta, plus drepturile de autor pentru film creca o sa fiu si io jmecher dasta. Dar cum momentan nema si niica revenim la veveritzi. Si in principal la cei doi preteni ai nostri. S-au intalnit in fatza nuastra, lam vazut pe michi aproape mancat de un tigru, deci as putea spune despre ei ca ne sunt prieteni.

Ei bine, imediat dupa faza cu tigru s-au dus acasa si michi a devorat din prima o sticla mica de votca. Plasticul impregnat cu votca i-a mai dus din adrenalina si a inceput sa gandeasca iarasi normal. “hehe, am scapat la fics de pisica” ii spuse mandru Danielei. In clipa urmatuare si-a luat doi pumni in fatza cu mentiunea “mai fa una ca asta si te bat acolo sa te mance pisicile. Esti nebun la cap. M-ai speriat de am uitat jumatate din Chiocunshai (nota mea: asta fiind a 4-a arta martiala invatata)”. Dupa asta in liniste totala, michi se cauta prin cuada si il vede pe Vasili. Il prinde, ii spune danielei “ai dreaq fiorosii astia, ma dispera. Iote si la asta, ce sta cu gura deschisa la mine, o fi vro metoda de a ma speria?”, dupa care il striveste (acum cei de la Asociatia de Protectie a Animalelor inclusiv Puricii Fiorosi nu au ce sa-mi faca. Nu eu l-am omorat, eu cel mult ma bucur cu mentiunea ca “copii nu faceti asta acasa”). Dupa care isi aminteste de salt.

“Ce zici am sarit mult”. “Ihi”, ii raspunse daniela. Michi rontaind inca o bucata de votca “maine ma duc sa masor, cine stie poate am pus-o de un record”.

Ideea ca ar fi putut fi un record, si intre noi fie spus chiar a fo un record, l-a calmat de tot pe michi si l-a adormit. Daniela ramasa singura a inceput sa citeasca a treia carte a marelui filozof Vevernicusic si sa se gandeasca la scopul palariei ghindei si al cojilor de aluna.

Avand in vedere linistea din scorbura lor, zic sai lasam in pace, Io pe de o parte sa nui mai stresez cu zgomotul tastelor care scrie despre ei (chiar mai mult de atat, care le face viatza) si voi care mestecati ciunga, beti cafele, ape minerale, invatati sau ce facetz voi acolo. Ne vedem in capitolul urmator cu noi povesti despre michi si daniela.

Si inca odata mincinuase condoleante familiei puricului fioros Vasili.

9 comentarii »

  1. animal cred ca imi datorez cateva beri ca iti fac posturi pe blogul tau… si cred ca ar trebui sa scimbi stilul… lasa veveritzii si scrie ca te ai lasat de bautura, ca esti cobai pt teze de rezidentiat, doctorat… nu ai observat ca nu prea mai scrie lumea?

    blogu asta a ramas ca o bodega de cartier la 6.30 dimineata: cu barmanu (tu) un singur drojdier inauntru (io), deci… mai da mi o bere.

    Comentariu de Ratonu' — octombrie 29, 2009 @ 10:31 am | Răspunde

  2. poi da ma. ca ceilalti 2 cititori stiu povestile astea 😀

    Comentariu de animal00 — octombrie 29, 2009 @ 10:37 am | Răspunde

  3. io bag de seama ca tu defapt nu vrei sa mi dai bere…

    Comentariu de Ratonu' — octombrie 29, 2009 @ 10:43 am | Răspunde

  4. cum bah sa nutz dau. da porma vine loki si zice: iote bah, tu dai bere pa comenturi.

    Comentariu de animal00 — octombrie 29, 2009 @ 10:45 am | Răspunde

  5. da ba, da ala e gay si nu conteaza ce zice.

    Comentariu de Ratonu' — octombrie 29, 2009 @ 11:14 am | Răspunde

  6. ba nu am mai baut o bere d’inainte sa inceapa animaloo povestile astea, si sa inceapa sa scrie pt concurs. Nu imi faceti pofta ca nu am pe cine sa trimit sa imi ia…:)

    Comentariu de Alex — octombrie 29, 2009 @ 6:32 pm | Răspunde

  7. Povestile astea sunt scrise prin 2005. De atunci n-ai mai baut?

    Comentariu de Loki — octombrie 30, 2009 @ 7:50 am | Răspunde

  8. care 2005 vere?…povestile astea cu „veveritzi” eu le vad de vreo saptamana :-??….sau ceva de genu…siu urmaresc blogu de cateva luni. Nu stiu cum sta treaba.

    Comentariu de Alex — octombrie 30, 2009 @ 12:21 pm | Răspunde

  9. povestea e din 2005 😀

    Comentariu de animal00 — octombrie 30, 2009 @ 12:31 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Spune ceva, spune, spune, spune....bine, scrie

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: