Unde scriu lu gigel

august 24, 2009

Asa, ca da luni

Categorisit la Mancare, aberand — animal00 @ 1:52 pm

Nica interesant az. duara o reteta. Iar. niica despre calatoria la cazanele dunarii. Niica despre cele vro 7 ore petrecute pe drum pentru a ajunge intrunul dintre cele mai misto locuri pa care le are tara asta. din pacate nici locul ala nu este scutit de romani. Sau de manele. sau de muzica populara. PLM.

Nu va zic nici despre bai in pestera sau suitul pe un deal basit de 300 de metrii de unde ai niste privelisti da iti intepeneste mana pa aparat si nu mai stii sa focalizezi bine.

Nici despre statuia lui decebal cu inscriptia DECEBAL REX DRAGAN MUIE

Nici despre drumul de intuarcere cu depasiri in triplaj la 100+ in timp ce vorbeam la telefon.

 

Gogosele cu dovlecel.

avem nevoie cum zice titlu de dovlecel. Care era productie proprie de la parinti, model zuchinii. NU parintii ci dovlecelul. Estem diferenta intre zuchinel si dovlecel cu avantaj ala cu nume italieneste.

avem iarasi nevoie de niste iaurt. si daca se doreste un praf de copt. Cum nu erau, mam dus sa cumpar.

Cine ar fi crezut ca la gogosi e nevoie de faina si zahar. Culmea. Era. Stiam. Dar…ceea ce nu stiam era ca ar trebui sa verific. Nam verificat. Am mai coborat odata sa cumpar.

Dovlecelul se da pa razatoare. Usor atz zice. E usor in conditiile in care detii o razatoare. Cand tot ce ai e un robot de bucatarie treaba se simplifica. Evident, daca stii sal folosesti. Daca nu te duci cu jalba in protap:

- auzi, robotu ala merge?

- ultima uara cand lam folosit mergea

- aha. deci nu l-ai folosit pentru ai sparge capu unuia.

- ihi

- cum merge?

- poi nustu ca asta era amu un an.

Dupa 5 minute si injurat lipsa unui manual de utilizare, am descoperit!!!

Dovlecelu astfel ras se adauga la el niste ou. Doo mai precis. care se amesteca cu zacar, umpic de sare, niste faina si niste iaurt. Si prafu de pusca. Pardon de copt. NU pardonu ci prafu.

faina se pune cam cat credetz care sa nu sa duca totu gustu lu dovlecel. io am pus mai mult umpic. Maclavaisu tre sa fie la final umed, cam ca gogosele de pus cu lingurita. Adica ceva mai gros decat clatitele. Daca nu stii cat de gros tre aluatu de clatite, apreciez ca ai ajuns pana acilea. Este ca scriu retete amuzant? sau macar iti doresti sa ma fi ars cu ulei. Ori citesti sa vezi daca am batut iar pisica? Raspunsu e da. Iam dat un sut. incet ca am crezut cai o musca de ma gadila pe picioare. era pisica. n-a patit niica. Adica niica asa grav incat mai incolo sa nu o invat folbal. ea pe post de minge.

moment publicitar: pisicuta aprox 2 luni, tricolora tip alb, negru si portocaliu. Fetita cuminte: papa tot si face cacapipi unde trebe. carnet da sanatate. Invatata sa mieune cand o ridici in aer si o tragi de urechi. Pe gresie este o minge de fotbal semi-geniala. Semi ca daca nu esti atent mai zgarie. Cauta stapan(a) s-o scape de animaloo. Inca nam poza, dar facem si asta. Incheiere moment publicitar.

Intrun vas tip tuci sau tigaie se pune uleiu. Se astepta sa se incinga. NU SE TESTEAZA CU DEJTUL. Intrun pacar se pune apa. Se deschide inca o bere. Cu o lingura sa ia maclavais si se pune in uleiu incins. Porma lingura sta in paharu de apa sa nu se lipeste maclavais.

Dupa ce se termina de facut tuate astea se manca.

Merg cu: dulceata de visine, gem de prune, iaurt sau/si zahar pudra.

 

Pofta buna.

ps: recunoasteti personaju

IMG_0815

13 Comentarii »

  1. Asta mă depăşeşte: şi dovlecel, şi gem? Mie nu prea îmi place dovleacul… merge reţeta fără? :P

    Comentariu�Comentarii de vave — august 24, 2009 @ 2:27 pm

  2. merge cu branza in loc, dar cu dovlecel e geniala. Pui mai multa faina si nu mai simti asa tare aroma de dovlecel. Ideea e de textura data de el

    Comentariu�Comentarii de animal00 — august 24, 2009 @ 2:31 pm

  3. Mă iei cu texturi… presimt că vrei să mă intimidezi cu limbaj academic. :P

    Comentariu�Comentarii de vave — august 24, 2009 @ 2:37 pm

  4. … ideea e ca dovlecelul acela se coace o idee cand e pus in uleiul incins… unii le mai numeau scoverci, unele le faceau nepotilor … oricum sunt bune!!!

    si da, cand nu ai dovlecei, gen iarna, merge si cu branza… iase misto.

    eu prefer chestia asta cu zahar pudra!!!

    PS: animal, stii sa faci dovleci copti?

    Comentariu�Comentarii de Ratonu' — august 24, 2009 @ 3:41 pm

  5. ioooiiii. ce frumos zici tu de dovlecei. am si eu doi in frigider. cred ca-i fac cu patrunjel si rosii. si usturoi. si branza. numai sa nu-mi fie lene. tu cum? of. frumos, foarte frumos. bravo!

    Comentariu�Comentarii de livia — august 25, 2009 @ 8:43 am

  6. am ras cu gura plina, de bale

    presimt ca ne asteapta o betie crunta impreuna, prea se apropie drumurile noastre

    Comentariu�Comentarii de [idiot] — august 25, 2009 @ 10:03 am

  7. N-ai facut poza la inscriptia de pe statuie? E de pus ca poza la mess. “Pe vremuri”, la hotelul Negoiu, in centru, era o placa comemorativa in care se vobea cu cuvinte maretze despre eroica lupta a ceferistilor de la ‘33 impotriva nedreptatii etc etc, si cineva scrijelise in sictir dedesubt: SEPULTURA. Si-acum imi pare rau ca n-am luat Smena sa-i fac o poza…

    Comentariu�Comentarii de veutzu — august 25, 2009 @ 11:36 am

  8. Animale, ce fata de fundulet de bebel ai =))

    Daca tu esti ala, ca la ochelari parca sameni

    Comentariu�Comentarii de credal — august 25, 2009 @ 1:07 pm

  9. esti invidios bah credale

    Comentariu�Comentarii de animal00 — august 25, 2009 @ 1:13 pm

  10. bah unde plm iti e barba?

    Comentariu�Comentarii de Loki — august 26, 2009 @ 7:08 am

  11. barba, cred ca incepe sa i creasca inapoi…
    aia veche e in canal.

    Comentariu�Comentarii de Ratonu' — august 27, 2009 @ 10:26 am

  12. Da’ ce ai avut bah cu doamna barba?? DE cand te stiu nu te-am vazut fara :D . Esti mai … altfel :D

    Comentariu�Comentarii de Vacarone — august 27, 2009 @ 1:44 pm

  13. bre, baga si tu poze din iescursie, daca tot te lauzi ca-ntzepeneai acolo, tu si destul tau pe aparat(ul tau) :p

    Comentariu�Comentarii de Djinn — august 31, 2009 @ 8:39 am


RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI

Lăsați un comentariu

Bloguieşte pe WordPress.com.